Web Analytics

Am ales PDL pentru că la PSD scria “Inventar”, iar la PNL“Renovare”

de | 6.04.2011 22:54 | Politica si Administratie

# Interviu cu Cristina Diculescu, noul vicepreşedinte al PDL Argeş. Elegantă, carismatică, frumoasă, fire caritabilă, om de afaceri de succes, Cristina Diculescu, managerul companiei Vasicos, este una dintre persoanele publice argeşene care până în urmă cu puţin timp a stat departe de lumea politică. Intrarea sa neaşteptată în prim-planul politicii locale ca vicepreşedinte al PDL Argeş nu a trecut neobservată, stârnind invidii, ironii şi, mai ales, curiozităţi. Cum singura care putea face lumină asupra deciziilor şi intenţiilor sale politice este chiar Cristina Diculescu, am discutat împreună despre tot ceea ce înseamnă noul său statut.
# Până în prezent eraţi percepută ca o femeie de afaceri care nu avea implicaţii politice, păstrând o distanţă constant egală faţă de toate formaţiunile reprezentate în Argeş. Ce anume v-a determinat să faceţi acest pas?
– Dacă vreţi putem considera acest demers ca pe o provocare. Sunt o femeie de afaceri, asta mă defineşte. A fi om de afaceri presupune o serie de atitudini şi aptitudini care duc la realizarea obiectivului propus de la început. Pentru mine orice obiectiv reprezintă o provocare. Toate acestea se mulează perfect pe tipologia unui om politic… De ce să nu mă implic pentru a face diferenţa?
# Într-adevăr, în politică se poate face diferenţa, dar politica poate fi uneori un risc, riscul de imagine. Politica şi politicienii nu au o etichetă prea onorantă…
– Aşa este, dar eu am o imagine consolidată în atâţia ani, eu vin deja cu o imagine, nu îmi fac o imagine în politică. Apoi sunt tipul de om care nu ia decizii fără să se gândească foarte bine înainte. Sunt pregătită şi nu cred că voi avea probleme din acest punct de vedere.
# De ce PDL? De ce v-a atras acest partid în detrimentul altora?
– Înainte de a decide să mă implic şi altfel în viaţa publică, de a intra în politică, m-am uitat cu atenţie către principalele partide. Ştiţi ce am văzut? La PSD era închis, scria pe uşă „Inventar”. Chiar m-am întrebat ce inventar pot să facă, ei sunt pe stoc zero. Ei nu au crescut nimic, nu au lideri, au rămas încremeniţi în proiect. Dincolo, la PNL, era tot închis, scria pe uşă „Renovare”. Aceeaşi situaţie, tot renovează, dar nu au nimic nou, nicio deschidere. În plus nu poţi să te numeşti partid de dreapta, liberal, şi să faci alianţe de genul celor în care se află acum. La PDL am găsit uşile larg deschise şi o echipă puternică, ei chiar vor să crească lideri.
# Dumneavoastră aţi făcut primul pas către PDL sau partidul a venit către dumneavoastră? Cine este persoana care a fost liantul între dumneavoastră şi partid, care v-a adus în PDL, mai clar spus?
– Nu cred că este o singură persoană „vinovată” de prezenţa mea în viaţa politică. Cred că am fost omul potrivit, la locul potrivit…şi timpul potrivit. Cred că a fost o întâlnire la mijlocul drumului cu o echipă, motivaţi fiind de nevoia schimbării. Dacă vreţi totuşi nume pot să vă spun că a contat foarte mult pentru mine că din această echipă fac parte Cătălin Teodorescu, Ştefan Ciocănel şi Bogdan Ivan. Sunt oameni pe care îi cunosc foarte bine şi în care am mare încredere.
# Se vor găsi destui care vor spune că aţi intrat în politică pentru a vă proteja afacerile. Mai mult, vor spune că aţi ales partidul aflat la putere pentru a avea un eventual acces la afaceri cu statul. Cum le veţi răspunde?
– Am afaceri care merg bine şi aici, şi la extern, nu am ce să protejez pentru că totul este în regulă. Afacerile pe care le deţin şi le desfăşor au caracteristici care nu au nicio legătură cu mediul politic, nici nu văd cum ar putea politica să le influenţeze, nu are cum nici în bine dar nici în rău. Cât priveşte relaţia cu statul, pot să vă spun că am într-adevăr un singur contract cu statul, încheiat prin anii ’90, pe termen nedeterminat, contract prin care eu dau şi el primeşte şi se derulează prin reprezentantul lui …Fiscul. Asta este singura mea afacere cu statul. Nu am avut şi nu voi avea niciodată contracte cu statul. Nu am nevoie.
# Pentru că am ajuns la capitolul afaceri, cum se prezintă afacerile dumneavoastră după această perioadă de criză care se tot prelungeşte şi cum le vedeţi în perspectivă?
– Afacerea este într-o stare de echilibru mulţumită muncii noastre în  echipă. Trebuie să recunoaştem că la începutul crizei am fost şi noi bulversaţi, nu a fost deloc o perioadă uşoară dar am reuşit să trecem cu bine, am dezvoltat alte afaceri am profitat de alte oportunităţi. Datorăm crizei faptul că ne-a ascuţit simţurile, ne-a sporit acuitatea cognitivă. Dacă vreţi un răspuns mai tehnic vă spun că 2008 a fost anul cel mai bun iar acum afacerea se află la nivelul lui 2007, adică în creştere. Ştiţi cum spunea Einstein: În perioada crizei se nasc invenţiile, descoperirile şi marile strategii.
# Dacă partidul vă va propune să preluaţi conducerea unei instituţii deconcentrate sau, de ce nu, un post într-un minister, aţi accepta? În ce structură vă consideraţi potrivită, una tehnică, administrativă sau una mai apropiată de latura umană?
– Lucrurile de calitate se fac cântărind fiecare pas şi analizând fiecare oportunitate. Repet, sunt pregătită pentru orice provocare şi, da, voi accepta. Mă văd mai degrabă undeva în poziţii legate de învăţământ, cultură sau sănătate, mai aproape de sufletul oamenilor. Totodată apropierea familiei, a celor dragi este esenţială pentru mine. Aş accepta doar o funcţie care să nu mă îndepărteze de cei dragi.
# Dacă vă va cere Mircea Andrei, sau partidul, bani…
– În primul rând Mircea Andrei este un om cu bani şi cred că asta contează foarte mult. De asemenea, el dă foarte mult credit cooptării oamenilor cu bani, nu pentru banii în sine ci pentru că au reuşit să-i facă. Să faci bani înseamnă să administrezi bine o afacere, o idee. Cine administrează cu succes o afacere poate face acelaşi lucru şi cu o instituţie, o localitate, o ţară. Asta face Mircea Andrei şi PDL, în general, construieşte o echipă de buni administratori. Asta îmi place la ei.
# Totuşi banii contează în politică….
– Contează. Eu sunt adeptul ideii ca oamenii care acced în demnităţi politice şi publice să aibă obligatoriu un minimum impus de avere pentru a nu fi coruptibili. Iar acest minim impus să crească odată cu rangul sau importanţa funcţiei aşa cum se întâmplă la americani. Mi se pare o chestiune de bun simţ şi o îmbrăţişez în totalitate.
# Sunteţi femeie de afaceri, aveţi deci o ocupaţie liberală, sunteţi liberală în gândire şi principii iar asta înseamnă libertate de acţiune, independenţă. Lui Mircea Andrei i se spune „Stăpânul”. Cum se potriveşte statutul dumneavoastră cu faptul că aţi intrat la stăpân?
– (Râde cu poftă) N-o să-i spun niciodată „Stăpâne” lui Mircea Andrei şi cred că nici lui nu i-ar place să-i spun eu aşa. Ne înţelegem excelent, avem o relaţie deosebită, nu se pune aşa problema între noi. Să recunoşti şi să respecţi o autoritate într-un partid nu înseamnă să intri la stăpân. În ceea ce mă priveşte eu nu am niciun stăpân şi, credeţi-mă, sunt o femeie al naibii de independentă.
(Florin Silvestru)

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii