Alimentaţia inteligentă sau ce mâncăm pentru a preveni bolile cardiace?

de | 17.06.2015 20:24 | Actualitate

O dietă adecvată este o componentă importantă a intervenţiilor medicale de prevenire a bolilor cardiovasculare şi vascular-cerebrale. Între cardiolog şi pacient în calitate de consumator se stabileşte o relaţie de parteneriat. De pildă, cardiologul Arthur Agatston din Miami, Florida, autorul cărţii «The South Beach Diet», publicată în 2007, arată că dieta sa este de tip mediteranean (mai precis caraibean), bogată în carbohidraţi „buni” (fructe şi zarzavaturi, pâine şi produse cerealiere din boabe întregi, paste din grâu integral) şi lipide „bune” (nuci, brânză cu conţinut scăzut de lipide şi iaurt, ulei de măsline, ulei de canola, ulei de arahide, acizi graşi omega-3), şi are cele mai benefice efecte asupra cordului uman.

„Boabele întregi de cereale produc rezultate superioare carbohidraţilor procesaţi”

„Metaanalizele studiilor despre diete cu conţinut în grăsimi «bune», ne-a declarat medicul cardiolog Adrian Tase, cum sunt nucile, arată scăderea evenimentelor cardiovasculare. Acelaşi lucru este valabil pentru persoanele care consumă fructe şi zarzavaturi întregi. În plus, boabele întregi de cereale produc rezultate superioare carbohidraţilor procesaţi. Dieta tradiţională, comună, incorectă din punct de vedere medical în secolul 21, cuprinde carbohidraţi înalt procesaţi, cum este pâinea albă, la care fibrele au fost tăiate (processed out); în această situaţie, apare tendinţa de a produce răspuns glicemic. Oamenii devin flămânzi şi, ulterior mănâncă mai mult. Acest tip de dietă duce la sindrom metabolic, scăderea HDL-colesterolului, creşterea trigliceridelor. O dietă bogată în translipide are ca rezultat creşterea morţii subite cardiace şi incidenţe crescute pentru obezitate şi diabet. Dieta propusă de Atkins selectează grăsimile bune şi reduce toţi carbohidraţii care pot genera cetoză. Alegerea clară este dieta mediteraneană care se bazează pe carbohidraţi hipoglucidici şi conţinut înalt de fibre, bogată în fibre şi zarzavaturi întregi, precum şi grăsimi bune din nuci şi ulei de măsline, mai ales omega-3. Studiile clinice au arătat scădere semnificativă în greutate fără scăderea semnificativă a HDL-colesterolului, precum şi scăderea semnificativă a trigliceridelor. La Congresul Societăţii Europene de Cardiologie din 2007 a fost lansat volumul „The European Cook Book”, care include diete sănătoase pentru inimi sănătoase! – apărută sub redacţia preşedintelui Roberto Ferrari, Italia. Volumul a fost îmbogăţit şi reeditat la interval de câtiva ani, ultima ediţie având şi rețete din bucătăria popoarelor ţărilor membre ESC. Reţetele sunt gustoase şi sănătoase, fiind culese şi adaptate de cardiologi de pretutindeni”.   

Mişcarea previne bolile cardiovasculare

De ce este activitatea fizică atât de importantă? Ei bine, activitatea fizică efectuată cu regularitate este benefică pentru inimă şi creier, deoarece reduce riscul bolilor de inimă şi al paraliziilor, ameliorează circulaţia sângelui la nivelul întregului organism, astfel încât plămânii, inima, celelalte organe interne, muşchii, lucrează la parametrii optimi, îmbunătăţeşte capacitatea organismului de a utiliza oxigenul şi furnizează energia necesară unui stil de viaţă activ, poate ajuta la reducerea presiunii sanguine (tensiunii arteriale) crescute, poate contribui la controlul stresului, creează o stare de entuziasm şi optimism, poate ajuta la calmarea stărilor tensionale, dând o stare de relaxare şi reglând somnul și împreună cu o dietă adecvată, ajută la controlul greutăţii corporale. „Potrivit unor surse academice americane, a mai spus medicul Adrian Tase, activitatea fizică previne şi intervine chiar în procesul de recuperare după bolile cardiovasculare, paralizii, diabet («zahăr în sânge»), obezitate, osteoporoză (boală în care oasele devin fragile); de asemenea, activitatea fizică contribuie la controlul a două boli care sunt concomitent şi factori de risc coronarieni: hipertensiunea arterială (valorile măsurate ale tensiunii arteriale peste 140/90 mm Hg) şi hipercolesterolemia (creşterea nivelului de colesterol în sânge peste 240 mg%). Persoanele active fizic au şanse considerabil mai mari de a se lăsa de fumat, comparativ cu sedentarii. Totuşi, mişcarea este doar unul din factorii care intervin în programul de sănătate cardiovasculară”.
M.I.

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii