Alex Găvan: „Din păcate, judeţul nostru este fruntaş la tăieri ilegale de pădure”

# A cucerit de 7 ori Himalaya. Acum a devenit adversar declarat al celor care taie ilegal păduri în Argeş
Născut în comuna Cepari, județul Argeș, Alex Găvan este unul dintre cei mai de succes alpiniști din România. Are performanțe notabile în domeniu, fiind primul român care a cucerit 6 vârfuri de peste 8.000 m din Himalaya. Iar anul trecut, pe 18 iulie, și l-a trecut în palmares și pe al șaptelea – Gasherbrum 2 (8.035m) din munții Karakorum din Pakistan.
Este însă și un pătimaș activist și apărător al naturii. În 2008 a fost numit ambasador WWF (World Wildlife Fund – organizația internațională care derulează proiecte pentru conservarea naturii), dar este și colaborator al Green Peace, BGF sau ”Plantăm fapte bune”. L-am revăzut pe Alex în ianuarie, în documentarul de pe Digi World – Sălbăticia Carpaților – în care se poziționa, firesc, contra defrișării pădurilor și proapărării animalelor sălbatice.
De altfel, în noiembrie 2019, alpinistul i-a adresat o scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis în care îi spunea pe un ton dur că, deși CSAT a catalogat tăierile ilegale de păduri ca fiind un atentat la siguranța națională, se depistează doar 1% din aceste tăieri. „Haina îți este mult, mult prea largă”, îi spunea Alex Găvan lui Klaus Iohannis în respectiva epistolă, care a devenit virală. L-am căutat, așadar, pentru un interviu pe argeșeanul, alpinistul și activistul nostru de mediu de la Cepari.
# În urma documentarului de la Digi World, ați adus și în Argeș echipa de filmare și pe realizator?
– Am încercat de mai multe ori să filmez în Argeș, în Făgăraș. De vreo trei ori am fost cu echipa de la Digi World, dar de fiecare dată a fost vreme foarte proastă și nu am reușit. În final, am mers în Ciucaș. Mi-ar fi plăcut să filmez în Argeș, asta era acum doi ani.
# Sunteți argeșean, de la munte, și cunoașteți realitățile. Cum vedeți situația habitatului de la noi?
– Eu cred într-o coexistență între oameni și tot ceea ce înseamnă viață. Din păcate, Argeș este unul dintre județele fruntașe la tăieri ilegale de pădure. Iar în acest context, când se defrișează masiv, e normal, într-un fel, ca animalele alea să caute alte surse de hrană.
# Cum vedeți rezolvarea problemei defrișărilor ilegale? Dvs. sunteți și semnatarul unei scrisori adresate președintelui României pe acest subiect…
– Scrisoarea deschisă pe care i-am trimis-o președintelui Iohannis, înainte de alegeri, se referea la faptul că este nevoie de interes politic pentru a rezolva această problemă. I-am scris președintelui pentru că are cea mai puternică voce din statul român, chiar dacă, personal, nu avea cum să îi oprească pe oamenii ăia. Însă, dacă ieșea săptămânal și trăgea semnale de alarmă către guvern, oamenii ăia s-ar fi mișcat altfel. Dacă actualul calendar de a pune pe picioare Inspectorul Pădurii va fi respectat, cu termenul de luna mai care este dat în momentul ăsta, acel sistem informatic va contribui extrem de mult la reducerea tăierilor ilegale. Noul ministru spunea că Inspectorul Pădurii va fi iarăși funcțional începând din luna mai anul acesta. Dacă lucrul ăsta chiar se întâmplă, o mare parte din soluție asta va fi. Oamenii vor putea din nou să sesizeze online, dar asta presupune mult mai multe, nu doar ca oamenii să sesizeze ceea ce se întâmplă ilegal. Însă, cert, Inspectorul Pădurii este un sistem informatic foarte complex, care, odată pus la punct, va ajuta foarte mult în lupta împotriva tăierilor ilegale. Revenind la urși, pentru că am abordat acest subiect pe Digi Word, dacă vă uitați la toate ocoalele silvice, pe toate pancartele lor scrie «Ocrotiți Vânatul»! Vedeți dumneavoastră, pentru noi, viața animală este vânat. Din prima o vedem ca și vânat.
# Personal, având în vedere că aveți rădăcinile aici, în Argeș, ați avut de suferit în urma defrișărilor?
– Toată România are de suferit în urma defrișărilor, nu doar membrii familiilor noastre, pentru că, în momentul de față, la fiecare copac care se taie legal, un altul se taie ilegal. Imaginați-vă că, dacă, să zicem, cota anuală legală este de 20 milioane de metri cubi, în România, pe anul trecut, erau 38 de milioane. Practic, restul este ilegal. Vedeți ce se întâmplă în lume peste tot, incendiile din Australia, incendiile din Amazon, din Africa, din Siberia, schimbările climatice. În România, dacă nu mă înșel, noi suntem pe la 29% suprafață împădurită, media Uniunii Europene este de 43%, iar optimul calculat pentru România este vreo 45%. Adică suntem mult sub ceea ce ar trebui. Problema nu este un țăran care taie un lemn ca să se încălzească. Problema este dată de camioanele cu lemne care circula așa cum circulă…
# Sunteți, de altfel, un activist vocal pentru mediu cu tot ceea ce înseamnă el.
– Da, eu militez pentru un management al mediului responsabil! Este firesc ca animalele alea să coboare în comunitățile umane, pentru că animalul are rolul lui în biotop. Noi trebuie să vedem lucrurile în ansamblu. România încă mai adăpostește două treimi din pădurile virgine ale Europei, avem încă cea mai mare populație de urși, lupi și râși din Europa, evident nu luăm în considerare Rusia. Într-un fel, țara noastră, față de alte țări din Vest, este suficient de bogată în biodiversitate, iar ăsta este un lucru pe care l-am putea folosi în interes turistic. Și haideți să vă mai spun ceva legat de Argeș. Eu, la ultima expediție ca activist de mediu, am început o campanie ca să salvez cel mai rar pește din lume, aspretele. Pe Vâlsan mai trăiește, în satul Brădetu, și mai avem undeva între șapte și zece exemplare din peștele ăsta. De când m-am întors din ultima expediție asta fac, am făcut toate demersurile ca să salvăm peștele ăsta. Chiar o să mergem la minister, împreună cu echipa pe care am format-o, să depunem o documentație săptămâna asta, pentru a se putea debloca fondurile necesare pentru cercetătorii biologi. Printre altele, asta va implica crearea unei stații de cercetare și înmulțire în captivitate a aspretelui, chiar în amonte de Spitalul Brădetu.