scris vineri, 06.10.2023

Aflăm de la Banca Națională: Hotărârile CA pe probleme de politică monetară

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de ieri, 5
octombrie 2023, a hotărât următoarele:
 menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an;
 menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an
și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an;
 menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele
în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a continuat să scadă pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III
în linie cu previziunile, coborând de la 10,25 la sută în iunie, la 9,43 la sută în august, pe fondul
decelerării creșterii prețurilor alimentelor și al continuării descreșterii dinamicii prețurilor
energiei, contrabalansate doar parțial ca impact de scumpirea combustibililor și
medicamentelor.

Citește și:

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat scăderea în primele două luni
ale trimestrului III, coborând ușor sub nivelul prognozat, la 12,0 la sută în august, de la 13,5 la
sută în iunie. Evoluția este atribuibilă în principal efectelor de bază dezinflaționiste, descreșterii
cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și măsurii de plafonare a adaosului comercial la
produse alimentare de bază. Ea reflectă însă și o temperare a influențelor de sens opus
decurgând din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor crescute ale
firmelor, îndeosebi a celor salariale, în condițiile rezilienței cererii pe anumite segmente,
precum și din evoluția prețurilor de import.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC –
indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a situat la 9,3 la sută în luna august, nivel
similar celui consemnat în iunie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată
pe baza IAPC s-au redus în august la 13,2 la sută și la 11,8 la sută, de la 14,2 la sută, respectiv
12,5 la sută, în iunie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.
Activitatea economică și-a accelerat creșterea în trimestrul II 2023 la 0,9 la sută, de la 0,5 la
sută în precedentele trei luni (variație trimestrială), depășind previziunile, evoluție ce face
probabilă întreruperea trendului de restrângere a excedentului de cerere agregată în acest
interval.

Față de aceeași perioadă a anului anterior, avansul PIB a continuat însă să se reducă peste
așteptări în trimestrul II, la 1,1 la sută, de la 2,4 la sută în primele trei luni ale anului.
Descreșterea a fost determinată de această dată de consumul gospodăriilor populației, în timp
ce formarea brută de capital fix și-a reaccelerat ușor creșterea anuală de două cifre, iar exportul
net și-a mărit impactul expansionist, în condițiile măririi ecartului pozitiv dintre dinamica
volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor. Pe acest fond,
deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au continuat să scadă considerabil în
trimestrul II în raport cu perioada similară din 2022.

Cele mai recente date și analize indică o creștere mai modestă a economiei în trimestrul III
comparativ cu previziunile precedente și în decelerare față de trimestrul anterior, implicând
totuși o relativă redresare a avansului în termeni anuali al PIB, sub influența unui efect de bază.
Astfel, în prima lună a trimestrului III, vânzările cu amănuntul și cele auto-moto, precum și
serviciile prestate populației au consemnat noi scăderi de dinamică anuală, iar producția
industrială și-a amplificat ușor contracția în termeni anuali, în timp ce volumul lucrărilor de
construcții și-a reaccelerat ritmul alert de creștere în raport cu perioada similară a anului
anterior. Totodată, variația nominală anuală a exporturilor de bunuri și servicii a continuat să-și
mărească ecartul pozitiv față de cea a importurilor, în condițiile în care aceasta din urmă a
intrat în teritoriul negativ, astfel încât deficitul comercial și-a accentuat considerabil declinul în
termeni anuali în luna iulie. Deficitul de cont curent și-a temperat însă semnificativ descreșterea
față de perioada similară a anului precedent, în principal ca urmare a înrăutățirii soldului
balanței veniturilor primare.

Pe piața muncii, datele recente arată o încetinire a creșterii lunare a efectivului salariaților din
economie în iunie-iulie și menținerea relativ stabilă a ratei șomajului BIM în iunie-august, alături
de descreșterea ușoară în prima lună din trimestrul III a dinamicii anuale a costului unitar cu
forța de muncă din industrie, dar de la nivelul deosebit de înalt atins pe ansamblul trimestrului
II. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt
de timp s-au redus vizibil în august-septembrie, însă de la valori apropiate de maxime istorice,
în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a mărit în trimestrul III, pe seama
evoluțiilor din industrie și servicii.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au stopat mișcarea lent descendentă la
mijlocul lunii august, în timp ce randamentele titlurilor de stat și-au prelungit ascensiunea – în
linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, pe fondul așteptărilor investitorilor
privind menținerea de către Fed a ratelor dobânzilor la niveluri mai ridicate pentru o perioadă
mai îndelungată de timp.

În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a urcat relativ abrupt în prima parte a lunii
septembrie – similar ratelor de schimb ale monedelor din regiune –, iar apoi a tins să se
stabilizeze pe noul palier. În același timp, moneda națională a consemnat o depreciere notabilă
față de dolarul SUA, în contextul trendului de întărire a acestuia pe piețele financiare
internaționale.

Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să decelereze în primele
două luni din trimestrul III, dar mai temperat, ajungând la 5,5 la sută în august, de la 6,4 la sută
în iunie, în condițiile în care ritmul componentei în lei a scăzut marginal, iar descreșterea relativ
alertă a dinamicii creditului în valută a fost atenuată ca impact de efectul statistic al evoluției
cursului de schimb leu/euro. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat
sectorului privat s-a mai mărit ușor, la 68,2 la sută în august, de la 67,9 la sută în iunie.
Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă până la finele anului
curent în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (august 2023), în principal sub
influența efectelor de bază și a corecțiilor descendente ale cotațiilor unor mărfuri, precum și în
condițiile recoltei bogate pe plan intern și ale plafonării temporare a adaosului comercial la
produse alimentare de bază.

Dincolo de finele anului curent, incertitudini și riscuri majore la adresa perspectivei inflației
decurg însă din configurația pachetului de măsuri fiscal-bugetare ce se prefigurează a fi
implementat în vederea continuării consolidării bugetare, precum și din conduita viitoare a
politicii fiscale și de venituri, de natură să exercite efecte inflaționiste pe termen scurt, dar să
intensifice presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali pe un orizont mai îndepărtat
de timp.

Citește și:

În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice,
implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și evoluțiile
economice sub așteptări din Europa, iar absorbția fondurilor europene, în principal a celor
aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și
jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv
a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului
contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat de înăsprirea condițiilor economice și
financiare pe plan internațional.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum
și atitudinea băncilor centrale din regiune.
În ședința de astăzi, 5 octombrie 2023, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest
moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a
hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an.
Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00
la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. De asemenea,
Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor
minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta
staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste
pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice
sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea
de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul
de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și
întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze
instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind
stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi
va fi publicată pe website-ul BNR în data de 19 octombrie 2023, la ora 15:00.
Conform calendarului anunțat, următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va
avea loc în data de 8 noiembrie 2023.