Adriana Rujan, preşedintele Asociaţiei Folcloriştilor Argeşeni şi profesoară a Universităţii Piteşti mai bine de 40 de ani

de | 8.04.2021 13:05 | Actualitate, Cultura, Home

Adriana Rujan s-a născut la 1 aprilie 1944, în comuna Valea Mare-Pravăţ, judeţul Muscel (Argeş). În toamna anului 1950 a fost înscrisă la şcoală. Nu împlinise şapte ani, dar învăţase să scrie şi să citească de la sora mai mare. Primele cărţi citite, începând cu clasa a II-a, au fost ”Dox”-urile şi romanele poliţiste din ”Colecţia celor 15 lei”, dar şi cărțile de poezii din casă: Alecsandri, Bolintineanu, Coşbuc şi mai ales Mihai Eminescu; ”Strigoii”, ”Scrisoarea III” şi ”Luceafărul” erau poeziile preferate. Lecţiile predate de profesori, începând cu clasa a V-a, au ajutat-o pe Adriana Rujan să-și ”delimiteze” mai clar natura cunoştinţelor, după domeniul disciplinelor şi, de asemenea, să-și ierarhizeze preferinţele, aceasta în funcţie şi de personalitatea profesorilor.

A urmat cursurile Şcolii Pedagogice Mixte din Câmpulung

Adriana Rujan a avut şansa de a avea dascăli de bună calitate, care le-au asigurat elevilor o perspectivă largă de cunoaştere, cultivându-le dorinţa de a-și însuşi cunoştinţele predate ca necesitate interioară a spiritului, ca viitori oameni cu o solidă „ştiinţă de carte”. În acest moment al evoluţiei sale, o contribuţie fundamentală a avut profesorul de limba română Dumitru Andronic. În calitatea sa de profesor, Andronic ţinea lecţii memorabile de limba română, de literatură, de lectură şi compunere, ba chiar şi de caligrafie, cu eficienţă şi bună dispoziţie, dar şi cu observaţii şi ironii scăpărătoare pentru cea mai mică greşeală.
„Duminicile ne adunam la Cercul literar, unde citeam, cât mai expresiv, comentam şi analizam texte fundamentale din operele marilor noştri scriitori, ba chiar băteam şi noi, timid, la porţile creaţiei literare. Până la absolvirea şcolii elementare citisem operele principale ale marilor noştri clasici şi eram pregătiţi să receptăm, critic şi analitic, un text literar. Din nefericire, în vacanţa de iarnă a ultimului an de şcoală (1956-1957), când tocmai pregătisem, cu domnul profesor în rolul lui Moş Gerilă, o serbare feerică a pomului de iarnă, cu care, în alai cu Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, Albă-ca-Zăpada, Zâna Nopţii, Zâna Florilor, în gerul iernii, am mers în turneu, cu sania, în toate satele comunei noastre, împărţind bucurie şi daruri copiilor, profesorul nostru a răcit, contractând o boală neiertătoare. În a doua parte a anului de şcoală orele de limba română au fost preluate, din mers, de o doamnă învăţătoare, căreia nivelul teoretic şi practica analizei gramaticale îi creau dificultăţi, astfel încât pregătirea noastră, mai ales la această materie, a lăsat de dorit. În vară, după absolvire, am dat examen de admitere, cu încă trei colege, la Şcoala Pedagogică Mixtă din Câmpulung, an în care s-a efectuat şi trecerea de la durata de 4 ani a studiilor, la durata de 6 ani. Fără să mai aspirăm la intrarea pe primele locuri, am reuşit la examenul de admitere, notele bune de la proba scrisă de literatură fiind cele care au înclinat balanţa în favoarea admiterii noastre. Pe parcursul acelor ani de învăţătură deplină am descoperit, stimulată de atenţia celor mai buni profesori ai noştri, dar şi de o energie debordantă de Berbec, noi înclinaţii şi posibilităţi de exprimare, de autocunoaştere: m-am înscris la secţia de atletism a şcolii sportive nou înfiinţate de câţiva tineri profesori de sport, am urmat cursuri de schi, am fost propulsată – în sensul fizic al termenului – în faţa corului, în timpul unei repetiţii, pe care l-am dirijat cu o ciudată siguranţă, devenind unul dintre discipolii de nădejde ai marelui şi iubitului nostru profesor de muzică, Alfons Popescu”, a spus Adriana Rujan.

A desfăşurat o activitate didactică neîntreruptă la Facultatea de Filologie din Piteşti timp de 41 de ani

A urmat, în anul 1963, examenul de absolvire şi repartizarea ca învăţătoare într-un sat îndepărtat şi lipsit de lumină electrică, satul Radomireşti din raionul Drăgăneşti-Olt, regiunea Piteşti. După un an de real „apostolat”, care însă i-a adus bucuria unei foarte bune evoluţii ulterioare a primilor elevi (clasa a III-a), neglijaţi până atunci de învăţători navetişti, i s-a dat aprobarea de a se putea înscrie la facultate, la secţia fără frecvenţă, din cauza cererii de cadre didactice calificate în învăţământul primar, prin hiatus-ul creat în urma trecerii la învăţământul pedagogic de 6 ani.
„Am hotărât să studiez filologia română la Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi, atrasă de marile tradiţii culturale ale acestui oraş. După primul an de studii, datorită notelor foarte bune obţinute, mă puteam transfera, având şi bursă, la cursurile de zi. Am rămas încă doi ani în învăţământ (interval în care am predat limba română la clasele a VIII-a ale Şcolii Generale de 8 ani din comuna Berevoieşti, Raionul Muscel), pentru a putea susţine examenul de definitivat.
În anul al III-lea am trecut la cursurile de zi, iar la sfârşitul anului al V-lea, în iunie 1969, am susţinut examenul de diplomă (cu nota 10,00 la lucrarea de diplomă şi media generală de absolvire 9,93), rezultate care mi-au permis repartizarea în învăţământul superior, la Institutul Pedagogic de 3 ani din Piteşti. În anii IV şi V de facultate am beneficiat, împreună cu alţi colegi «de nota 10» de la celelalte facultăţi, de o bursă specială «Gh. Gheorghiu-Dej», instituită după moartea conducătorului ţării. Această bursă mi-a permis să am o studenţie frumoasă, fără griji materiale, şi pe care am trăit-o din plin, drămuindu-mi timpul între cursuri, seminarii şi marile săli de lectură de la Biblioteca Universităţii şi Biblioteca Fundaţiilor, unde plutea încă farmecul evanescent al trecerii lui Mihai Eminescu. A fost un timp de graţie, o perioadă de mari satisfacţii intelectuale, de formare profesională la exigenţe şi standarde stabilite prin liberă opţiune.
Din anul universitar 1969 până în anul 2010, când am solicitat pensionarea, am desfăşurat o activitate didactică neîntreruptă la Facultatea de Filologie din Piteşti, în diverse avataruri şi ipostaze – unele dramatice – ale acestei instituţii şi ale cadrelor didactice rămase fidele. Între anii 1993-1995 am susţinut un lectorat de limba română la Universitatea Jagellonă din Cracovia, Polonia”, a mai spus Adriana Rujan.

Citește și Doina Bascovului, la Gala Festivalului „Mugurii Folclorului Argeşean”

Citește și Artişti faimoşi din China, invitaţi speciali la Festivalul de Folclor „Mioveni”

Citește și Istoricul Festivalului Internaţional de Folclor „Carpaţi”

A fost preşedinte al Asociaţiei Folcloriştilor Argeşeni

”Deşi domeniul meu filologic preferat a rămas literatura, prin posibilităţile nelimitate de exprimare ce ni le oferă, ca stăpân al împărăţiei cuvântului, ca asistent stagiar, apoi titular (1969-1973), lector (1974-1998) şi conferenţiar (1998), m-am specializat, prin natura postului didactic, în predarea disciplinelor Limba română contemporană şi Etnologie şi folclor, cu renumiţi titulari de curs: conf. univ. Gh. N. Dragomirescu şi prof. univ. dr. Gheorghe Vrabie. La îndemnul cunoscutului folclorist, m-am înscris la doctorat, sub îndrumarea domnului prof. univ. dr. doc. Dumitru Pop, de la Universitatea «Babeş-Bolyai» din Cluj.
Am aprofundat astfel un domeniu vast al culturii tradiţionale române, cu întregul său univers de norme şi valori, care m-au îmbogăţit spiritual şi cărora le-am dedicat o preocupare constantă de cercetare şi valorificare, nu numai prin activitatea ştiinţifică şi didactică, ci şi printr-o acţiune culturală sistematică în cadrul Asociaţiei Folcloriştilor Argeşeni «C. Rădulescu-Codin», constituită sub egida Centrului Creaţiei Populare Argeş. Am lucrat cu pasiune şi abnegaţie în toate împrejurările şi mai ales în activitatea cu seriile de studenţi filologi, tineri ce vin cu un imens orizont de aşteptare, pe care trebuie să ştim să-l împlinim. Situarea în coordonatele marilor valori ale creaţiei populare, ca şi aspiraţia de cunoaştere exhaustivă (niciodată încheiată) a creaţiilor spirituale din sfera artei cuvântului, dar şi din alte domenii ale manifestării omului ca fiinţă demiurgică m-au fortificat şi mi-au modelat spiritul, dându-mi privilegiul de a trăi frumos, de a mă bucura de infinitele forme ale vieţii, de a nu face răul, dacă binele nu-l putem face totdeauna”, a concluzionat Adriana Rujan, cea care mai bine de 40 i-a dedicat Universității din Pitești.
Președinte al Asociației Folcloriștilor Argeșeni, observatoare profundă a mecanismelor care guvernează mentalitatea tradițională, Adriana Rujan nu a valorificat editorial decât o câtime din cât a cercetat. Rămân în istoria etnologiei românești studiile sale despre ghicitoare și despre formele de colindat din arealul Argeș-Muscel.
Sursa: samidava.glogspot.com

Distribuie!

Articol scris de Marius Ionel

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii

Ultimele articole

ITM Argeș a luat la control firmele de construcții din județ
ITM Argeș a luat la control firmele de construcții din județ

In perioada 01.04-30.06.2022 în cadrul Campaniei Naționale privind modul de respectare a cerințelor minime de securitate și sănătate în domeniul construcţiilor ce se va desfașura până la data de 30.11.2022 au fost efectuate un numar de 41 controale ce au vizat unități...

Încă 59 de locuințe sociale vor fi amenajate în Pitești
Încă 59 de locuințe sociale vor fi amenajate în Pitești

Căminul C3 al Liceului Tehnologic „Dimitrie Dima” se transformă radical, astfel că încă 59 de locuințe sociale vor fi amenajate. Primarul Cristian Gentea transmite că lucrările sunt realizate în proporție de 40%. „55 de garsoniere și 4 apartamente, locuințe cu chirie...

Autoutilitară răsturnată la Câmpulung. O persoană este rănită
Autoutilitară răsturnată la Câmpulung. O persoană este rănită

Un accident rutier a avut loc, marți, după-amiază la Câmpulung, direcția de mers către Valea Mare-Pravăț. Potrivit informațiilor, o autoutilitară s-a răsturnat. ISU Argeș transmite că în urma accidentului a rezultat o victimă. Este vorba de un bărbat de 29 de ani care...