# Sunteți un antreprenor cu experiență și vechime în domeniul infrastructurii spitalicești. Cum ați început? Care au fost primele experiențe, primele proiecte?
– Dacă vorbim de experiența ca antreprenor, primele investiții ale mele în domeniul sănătății au fost în jurul anului 2002, când am preluat un centru medical și l-am dezvoltat, ajungând la un moment dat să fie numărul 1 în Argeș, chiar și în județele limitrofe. Am fost promotorul unor servicii care nu erau în județ până la momentul acela. Amintesc doar serviciile de imagistică de înaltă performanță. La noi a fost primul RMN privat montat în județele Argeș, în Vâlcea, Constanța și, mai târziu, am deschis și în București. În Drăgășani, în Câmpulung, am fost primii furnizori de servicii de imagistică, computer tomograf și alte lucruri. Acestea au fost experiențele ca și furnizor de servicii medicale. Mai târziu, activitatea mea profesională s-a diversificat, ajungând să facem consultanță, audit în domeniul medical, bineînțeles, în achiziții medicale și să fim, în ultimii ani, și furnizor de echipamente medicale. Doar în privat am activat, dar cunosc foarte bine, pentru că suntem integratori de proiecte, și sectorul public, cu plusuri, cu minusuri. Acum oferim o gamă completă de servicii, de la studiii de fezabilitate, la proiectare, construcție, dirigenție de construcție și până la dotarea și predarea proiectului la cheie.

„Au fost propuneri, imediat după inaugurarea Spitalului Mioveni, ca eu să continuu manageriatul acolo”

# Ați răspuns din punct de vedere managerial, în calitate de constructor, de proiectul numit spitalul nou de la Mioveni. Cum vi se pare evoluția lui pe piață în acești doi ani, de când a fost inaugurat? Și cum vedeți viitorul lui, ca poziționare cât mai pragmatică și eficientă pe o piață medico-sanitară tot mai aglomerată și canibalizată?
– La Mioveni am fost manager general și am răspuns atât de construcții, cât și de dotarea spitalului. Îmi este greu să vorbesc despre evoluția spitalului în acești aproape doi ani de la inaugurare, pentru că și eu m-aș fi așteptat ca evoluția să fie altfel, cunoscând bine, cam în cât timp, orice bussines medical ajunge la maturitate. Doar că anul pandemic 2020 a dat toate lucrurile peste cap. Cunosc bine, ca orice alt cetățean al județului Argeș, lucrurile apărute în presă despre Spitalul Mioveni și părerea mea este că, deși la început au fost reticenți când a fost propunerea să fie un spital Covid acolo, din punctul acesta de vedere a fost o bulă de aer pentru Mioveni și pentru Spitalul Mioveni, deoarece, ca oricare început, este o perioadă greoaie până când organizezi toate lucrurile. E ca și cum într-o casă, când te muți, nu toate lucrurile merg foarte bine la început. Problema cea mai grea și, de câte ori am avut ocazia în anii petrecuți acolo cu autoritățile, am spus lucrul acesta, este de administrare a spitalului, respectiv cooptarea de personal. Înțeleg acum că lucrurile sunt pe un făgaș bun. Eu, personal, felicit echipa pentru cooptarea în mijlocul lor în funcția de director medical a doctorului Dan Mușat, un om cu o experiență vastă, cu o imagine foarte bună în sectorul medical și, dacă până acum am fost sceptic cu privire la cum se derulează lucrurile acolo, acum sunt optimist, pentru că știu că Dan Mușat aduce plus valoare. Pot să vă spun că au fost intenții, propuneri, imediat după inaugurarea spitalului, ca eu să continuu manageriatul acolo, doar că în anul 2019 am avut o problemă de sănătate, care m-a ținut un pic pe loc. Dar nu acesta a fost principalul motiv pentru care nu am rămas acolo, ci faptul că, după 4 ani de zile de muncă asiduă, cu atâția oameni, am fost prea obosit și am lăsat lucrurile să meargă așa, de la sine. Am rămas în sectorul meu privat, unde știam foarte bine ce este de făcut. Cum văd viitorul pe o piață medico-sanitară aglomerată? Managerul trebuie să vadă acest lucru ca pe o oportunitate și să găsească nișele pe care trebuie să le acoperi. Ca să le vezi, trebuie să cunoști bine sistemul, să ai posibilități de toate felurile, să știi să atragi oamenii. Este puțin mai delicat din punct de vedere al autorităților locale, care, să zic, cumva au impresia că au un pic restrânsă puterea lor de decizie. Toate lucrurile se interpretează ca la noi, ca la stat, dar părerea mea este că nu există nu se poate, că vrei să faci ceva și, când vezi ținta unde vrei să ajungi, găsești modalitățile legale ca să ajungi acolo. Spitalul de la Mioveni cred că, în timp, își va lărgi baza și vor fi identificate oportunități bune pentru acoperirea unor servicii deficitare în orașele din Argeș. Nu vreau să vorbesc de nivel național, pentru că, una peste alta, deși este primul spital construit de la zero din România, lucrul acesta trebuie să-l înțeleagă oamenii. Chiar dacă tot ce am făcut noi, în primul rând autoritatea care a coordonat și finanțat acest proiect, de la un punct, lucrurile acestea sunt normale. Datoria unei autorități locale asta este, să construiască școli, să facă spitale, să le administreze cât mai bine, pentru ca toate lucrurile să fie concentrate în favoarea pacientului, a cetățeanului și în interesul lui. După 30 de ani nu s-a făcut mai nimic, lucrurile au fost aruncate, așa, în van, bani aruncați în multe sectoare pentru că nu a fost un studiu de fezabilitate sănătos la baza dezvoltării. Lumea a cerut doar de dragul de a cere… Sunt o grămadă de servicii pe care încă, acum, pacienții din Argeș nu le găsesc și pleacă spre alte județe sau București. Astea trebuie identificate, trebuie făcute eforturi ca oamenii să aibă comoditate și libertate de mișcare și să aibă serviciile cât mai aproape de ei.

„Relația pacient-spital în pandemie s-a transformat, așa, într-o relație de teamă”

# Cum a schimbat pandemia relația pacient-spital și spital-administrație locală, județeană, națională? Ce e de făcut în continuare?
– Vă aduceți aminte cu toții că, la începutul pandemiei, toată lumea a fost luată prin surprindere, nu numai România sau Argeșul, de anvergura acestei pandemii. Toată lumea aplauda și era un respect extraordinar pentru medici, erau eroii noștri și, după părerea mea, sunt în continuare eroii noștri. A urmat un moment când pandemia ne-a tăiat unele libertăți de mișcare, cetățenești și atunci am început să privim cu ochiul critic. Și cine este vinovat? Medicul, mai ales când am pierdut pe cineva drag din familia noastră. Am privit cu scepticism, cu ură, poate. Orice lucru se poate corecta și întotdeauna se poate face mai bine. Relația pacient-spital în pandemie s-a transformat, așa, într-o relație de teamă. Mă refer la pacienții cronici, care nu au mai putut să se adreseze regulat, așa cum le-ar fi cerut terapia și terapeuții lor medici. A fost o teamă și s-a creat un zid, o prăpastie între spital și pacient. Lumea a început să se teamă să meargă la spital, ca să nu se infecteze. Când privesc din partea cealaltă, a pacientului infectat cu coronavirus, pentru el spitalul a fost colacul de salvare și eu mă bucur că, în Argeș, fenomenul a fost ținut bine sub control, dovadă numărul redus de cazuri față de alte județe, unde a explodat. În spitale nu am avut atât de multe decese și, încet-încet, simt și văd, pentru că vorbesc cu medicii, că lucrurile încep să revină la normal. Cu toții sperăm ca, în timpul cel mai scurt, relația pacient-spital să devină o relație normală, așa cum a fost înainte. Poate că o comunicare mai legată, mai mare, între spital și pacient ar fi degrevat unele întrebări și s-ar fi găsit răspunsuri coerente la unele lucruri care au rămas într-un con de umbră.

„Argeşul, în ultimii 4-5 ani, a fost judeţul cu cele mai mari investiţii în sănătate”

# Unde suferă infrastructura spitalicească din Argeș? Cât de pregătită sau nepregătită este pentru perioada postpandemie?
– Argeșul, în ultimii 4-5 ani, a fost județul cu cele mai mari investiții în sănătate. Au fost zeci de milioane de euro băgate în infrastructură. Vă amintesc doar spitalul de la Mioveni, unde s-au primit și bani guvernamentali și aici este meritul exclusiv al autorității locale și al unor deputați care au făcut lobby serios pentru această investiție. Au fost investiții mari la Spitalul Județean și vă reamintesc de angiograful achiziționat cu bani guvernamentali sau, acum, de proiectul de la secția Cardiologie, care este în derulare. Deci, bani în infrastructura spitalicească s-au băgat și se bagă în continuare. Am cunoștință de proiecte europene care sunt pe linie dreaptă. Punctul la care suferă tot sistemul din România este forța umană. Aici s-au făcut foarte puține investiții și asta cred că este greșeala majoră pe care demnitarii noștri, autoritățile, conducerea nu o iau în calcul. Chiar dacă acum, după mărirea salariilor medicilor și personalului medical, lucrurile s-au liniștit un pic, în tot ceea ce înseamnă școlarizare, specializare cred că este încă loc de investiții masive.

Citește și Un gest de solidaritate. Adrian Dumbravă a sponsorizat Spitalul Leordeni cu produse alimentare şi echipamente de protecţie

Citește și Liberalii vin cu un proiect-capcană pentru Pădurea Trivale

Citește și Un antreprenor argeşean a donat 1.000 de măşti de protecţie pentru gardienii publici

„Cunosc o parte dintre medicii tineri şi vă spun cu multă sinceritate şi obiectivitate că sunt aur pentru Argeş”

# Cum vedeți noua generație de medici din Argeș cu care ați interacționat în acești ani? E pregătită să-și impună punctul de vedere?
– Eu, prin vârsta pe care o am, aș face legătura între cele două generații. Nu sunt nici prea tânăr, ca să fiu subiectiv, nici prea bătrân, ca să îi apăr pe cei care sunt aproape de pensionare. Și atunci, o părere imparțială ar fi următoarea, că în Argeș – și cunosc o parte dintre medicii tineri – vă spun cu multă sinceritate și obiectivitate, sunt aur pentru județ. Personal, în 2019, când am avut nevoie de servicii medicale de urgență, medicii tineri din Argeș, cum ar fi medicul Ușurelu, care probabil a fost șansa mea că a fost de gardă, sunt extraordinari. Când au văzut medicii de la Floreasca, unde am fost ulterior, cât de bine am fost tratat în moment critic la Spitalul Județean Argeș, nu le-a venit să creadă. Dr. Boțu, toată secția Cardiologie de la Spitalul Județean, Serviciul de urgență coordonat de doctorul Pascu au de la mine nota 10. La fel, am cuvinte de laudă pentru doctorii Ciocănea şi Terheci, de la ATI, precum şi pentru tânărul director medical Ştefan Costin de la Spitalul Judeţean. În condițiile în care Argeșul este un județ foarte aproape de București și fiind tentația mare de a migra pacienții cu posibilități sau fără posibilități în București, eu am rămas pacient fidel doctorilor de aici. Cu toate posibilitățile pe care le am să merg în străinătate, aleg Argeșul. Am fost și în străinătate pentru o evaluare și oamenii mi-au spus că am fost tratat foarte bine. Nu au adăugat și nu au schimbat nimic la terapia pe care cei din Argeș mi-au dat-o. Vorbind la modul general, trebuie să înțelegem că, fără tineri, o țară este moartă în orice sector de activitate. Oamenii aceștia vin cu un alt suflu. Probabil că generația noastră a obosit un pic. Experiența de personal nu trebuie neglijată și cu tot ce înseamnă inovația medicilor tineri ar trebui să aducă valoarea de care pacienții au nevoie. Sunt medici cu multă experiență în Argeș, cum ar fi dr. Mihai Popescu, un neurochirurg de excepție. M-aș bucura să aibă lângă el un tânăr pe care îl crește. Și alții, și alții… Avem medici buni din generația veche, ca să zic așa, fără să-i jignesc, dar sunt optimist și încântat că din generația nouă au apărut nume importante. Gândiți-vă la actualul deputat Remus Mihalcea, o plus valoare extraordinară pentru județul Argeș, atât ca medic, cât și ca politician. Nu am decât să felicit oamenii care l-au promovat și l-au cooptat în echipa lor.

„Societatea nu mai are nevoie ca în funcţiile-cheie să fie oameni cumsecade. Ei sunt foarte buni de un şpriţ, de o conversaţie”

# Apropo de politicieni, clasa politică din Argeș înțelege sistemul medical? Îi acordă sprijinul de care are nevoie?
– Acesta este un semn că cel puțin o parte dintre ei, și mă refer la ultimii, pentru că ei l-au cooptat pe Remus Mihalcea în echipă, înțeleg această necesitate. Îmi place să cred că nu a fost luat doar pentru imaginea bună pe care o are ca medic, ca manager la Spitalul Colentina și l-au luat tocmai ca să înțeleagă și să aducă valoare mai mare sistemului medical. Chiar dacă rolul meu acum nu e să laud pe cineva, România are nevoie de specialiști, politicienii, partidele au nevoie de specialiști în rândul lor, care pot să aducă valoare întregului sistem pe care îl reprezintă, educație, cultură, medicină. Ca sistemul să aibă succes, ca lucrurile să funcționeze, ar trebui foarte mult promovaţi profesionalismul, oameni care au expertiză, oameni care cunosc fenomenul. Societatea nu mai are nevoie ca în funcțiile-cheie să fie oameni cumsecade. Ei sunt foarte buni de un șpriț, de o conversație. Societatea și sistemul medical au nevoie de profesioniști. Nu mai merge să ținem oameni în funcții doar cu amprentă politică. E foarte bine că un partid a putut să-l coopteze pe Remus Mihalcea și am văzut că și alte partide au început și au luat oameni tineri, medici. Ei trebuie promovați, sunt oameni care au expertiză. Așa cum medicul, ca să fie doctor, trebuie să aibă vocație pentru lucru acesta, și un manager trebuie să aibă vocație. Managementul este o meserie, trebuie să ai un dar ca să fii manager. Nu oricine poate fi un manager și, ca să ajungi acolo, trebuie să te califici în ceva. Trebuie să te califice experiența, trebuie să arăți că ai făcut ceva în viață. Dacă pur și simplu ești membru de partid și partidul te-a trimis acolo, așa cum s-a întâmplat atât de mult în România, de aceea am ajuns unde am ajuns. În anul acesta de pandemie au fost spitale în țară care și-au schimbat de 3-5 ori managerul. Cum vrei să ai rezultate în felul acesta?