# O recunoaște chiar moștenitorul, omul de afaceri Robert Erbașu, care ne-a spus: „Destinația este conform avizului, este casă privată” # Săptămâna trecută, un cunoscut restaurator a publicat poze pe FB cu lucrările la casă, întrebându-se: „Beton armat??? Restaurare fără acoperiș?? (a plouat în ea toată ziua)” # Șeful de la Cultură, Cristian Cocea, ne liniștește: „Nu putem reface monumentele numai cu paiantă, paie și lemn”

Suspiciuni privind modalitatea de reabilitare a Casei memoriale „Liviu Rebreanu” din Valea-Mare, Ștefănești, în care a locuit celebrul scriitor. Potrivit panoului de șantier, lucrările au început în luna iulie a.c. și au termen de finalizare 36 luni. Săptămâna trecută, pe facebook au apărut imagini care înfățișează stadiul actual al lucrărilor de reabilitare a Casei „Liviu Rebreanu”, monument istoric. Imaginile sunt însoțite de întrebarea: „Beton armat??? Restaurare fără acoperiș?? (a plouat în ea toată ziua)”.
Casa de la Valea Mare a fost cumpărată de către Liviu Rebreanu în 1930. Aici a scris romanele „Răscoala”, „Jar”, „Gorila”, „Amândoi” şi s-a stins în 1944. După moartea romancierului, casa a fost cumpărată de Ion Erbașu, ulterior acesta a fost expropriat în timpul regimului comunist. Casa memorială s-a aflat timp de mai mulți ani într-o stare avansată de degradare. În 2009 a fost retrocedată omului de afaceri Robert Erbaşu, devenind proprietate privată şi s-a închis pentru vizitatori în 2013, iar toate obiectele din casă ce au aparţinut lui Rebreanu se află acum la Muzeul Judeţean Argeş.

Cristian Cocea, directorul Direcției pentru Cultură Argeș: „Dacă există suspiciuni, se poate face o plângere sau o sesizare către Inspectoratul de Stat în Construcții”

Pornind de la faptul că se pune la îndoială corectitudinea lucrărilor realizate la o casă a cărei valoare memorială este evidentă, l-am contactat pe directorul Direcției pentru Cultură Argeș, Cristian Cocea, care ne-a precizat că a primit deja aceste observații.
„Am răspuns la astfel de observații, prezentând celei care a solicitat (Valentina Călin, restauratorul care a postat și fotografiile de pe FB, n.red.) extrase din memoriul tehnic, care e parte a proiectului tehnic de refacere a monumentului și care prevede anumite tehnologii moderne de refacere. Proiectul a fost avizat de comisia zonală a monumentelor istorice și este semnat de un arhitect specialist acreditat de Ministerul Culturii. Nu putem reface monumentele numai cu paiantă, paie și lemn. Conform memoriului tehnic de prezentare, acestea au fost soluțiile alese, ținând cont de expertiza de rezistență făcută de specialiști, care a dat un anumit tip de lucrări care se execută acolo. Dacă există suspiciuni, se poate face o plângere sau o sesizare către Inspectoratul de Stat în Construcții, care poate să discute cu dirigintele de șantier și se poate constata dacă procedeele tehnice sunt conforme cu cele din memoriul tehnic de prezentare și din proiectul de refacere”, ne-a declarat Cristian Cocea.
Proiectul de restaurare și consolidare a casei în care a locuit Liviu Rebreanu include și refacerea împrejmuirii terenului, amenajarea curții peisagere, a aleilor și a platformelor pietonale și auto. Avizul Direcției Județene de Cultură Argeș a fost emis în data de 13.06.2019, iar autorizația de construire a fost eliberată de Primăria orașului Ștefănești în data de 23.09.2019.
Printre măsurile de intervenție necesare amintite în Memoriul tehnic de arhitectură se numără, într-adevăr, și câteva lucrări din beton armat: „Subzidirea fundațiilor pereților încăperilor de la demisol, prin scoaterea fundației de cărămidă și înlocuirea cu fundație de beton Bc20; scoaterea pardoselilor beciului, înlocuirea cu un strat filtrant, rigidizarea beciului prin executarea unei plăci suport pardoseală din beton armat, rezemată pe subzidirea pereților și pe două grinzi-tirant transversale din beton armat, încastrate în subzidirea de beton; consolidarea pereților de zidărie ai demisolului, cămășuirea lor, decopertarea peretelui longitudinal din amonte al încăperii mari a demisolului, înlocuirea cărămizilor degradate, în scopul păstrării zidăriei aparente; refacerea planșeului peste demisol prin înlocuire cu PLANȘEU DIN BETON ARMAT, rezemat pe grinzi de contur, refacerea pardoselilor parterului, prin executarea unei plăci suport pardoseală din beton slab armat; consolidarea pereților parterului prin cămășuire, înlocuirea buiandrugilor din lemn cu buiandrugi din beton, consolidarea planșeului de lemn de peste parter, executarea unei CENTURI DE BETON armat la partea superioară a zidurilor din pod; consolidarea șarpantei, înlocuirea învelitorii de tablă cu țiglă metalică, montarea de jgheaburi și burlane, consolidarea structurii de lemn a cerdacului și a foișorului din fațada principală prin înlocuirea elementelor degradate cu elemente noi de aceeași formă și dimensiune etc.”, informație furnizată de directorul DJC Argeș.

Proprietarul Casei „Liviu Rebreanu”: „Casa e proprietate privată, nu poate fi inclusă în circuitul turistic”

Pe de altă parte, l-am contactat pe Robert Erbașu, actualul proprietar al Casei “Rebreanu”, iar acesta a susținut că lucrările de reabilitare sunt în stadiul de început și că sunt folosite materiale care respectă construcția inițială. În ceea ce privește destinația casei, Robert Erbașu a spus: „Casa este proprietate privată, ea nu poate fi inclusă în circuitul turistic fără un aviz. Eu nu am acest aviz. Destinația este conform avizului, este casă privată”.