# Exclusivitate! Date în premieră despre alternativa turistică a Argeşului la Valea Prahovei. # Prima pârtie de schi se va numi A1, va avea o lungime de 1,1 km, o lățime de 82 m, va fi de dificultate medie spre ridicată și va fi dotată cu tunuri de zăpadă, instalaţie pentru nocturnă şi transport mixt pe cablu, telegondolă şi teleschi # Observatorul astronomic se va construi din sticlă și va fi pe trei nivele. Mărginit la nord de munţii Făgăraş, cel mai înalt masiv muntos din România, judeţul Argeş pare să aibă un potenţial turistic mult mai mare decât cel pus în valoare până acum. Există în judeţul nostru peste douăzeci de trasee de alpinism şi aproximativ 50 de trasee turistice, localizate în marea lor majoritate în munţii Făgăraş şi Iezer-Păpuşa, dar şi în munţii Leaota şi Piatra-Craiului. Din păcate, cu trecerea timpului, aici nu s-au dezvoltat și staţiuni turistice care să pună în valoare potențialul uriaș al acestor zone pentru practicarea sporturilor de iarnă. Lipsesc pârtiile de schi și telecabinele, esențiale ca infrastructură, în orice demers de a așeza Argeșul, la concurență cu Braşovul, Sibiul sau Prahova, pe harta națională a sporturilor de iarnă.
Arefu, o zonă cu potenţial turistic ridicat
Comuna Arefu este fără îndoială una dintre zonele cu mare potenţial turistic în Argeş. Pe lângă peisajul superb şi aerul tonic, câteva din emblemele turismului argeşean din proximitate, cum ar fi cetatea Poienari, barajul Vidraru sau Mănăstirea Curtea de Argeş, se regăsesc aici sau în imediata apropiere. În plus, zona este străbătută de drumul DN 7C-Transfăgărăşan, al doilea ca altitudine în România, după Transalpina, şi unul dintre cele mai spectaculoase trasee europene. Aşadar, condiţiile favorabile dezvoltării unei staţiuni turistice există, iar proiectul menit să impulsioneze turismul în zonă este „Crearea infrastructurii generale şi specifice activităţilor de turism din arealul climatic Ghiţu-Molivişu, comuna Arefu, judeţul Argeş”, proiect finanţat de la Uniunea Europeană sub formă de fonduri Regio nerambursabile.
Staţiunea Molivişu, la doar 67 km distanţă de Piteşti
Poiana sau depresiunea Molivişu reprezintă zona de la baza nordică a masivului Ghiţu, care face parte din prelungirea munţilor Făgăraş, alături de masivele Cozia şi Frunţi. Pentru mai multe detalii despre ceea ce înseamnă proiectul de dezvoltare al stațiunii Molivișu l-am contactat pe Pavel Bîrlă, viceprimar al comunei Arefu, dar şi preşedinte al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară A.D.I. Molivişu. „Văd că presa vehiculează cuvântul pârtie de schi, ca și cum aici s-ar face doar o pârtie izolată și atât. Este vorba în primul rând de crearea infrastructurii unei staţiuni turistice”, a spus Pavel Bîrlă. Tot de la viceprimarul comunei Arefu am aflat că vor fi realizate o reţea de apă potabilă în lungime de 12 km, cu cinci gospodării de apă (captare, tratare, pompare), o reţea de canalizare în lungime de 17 km, cu 5 uzine de epurare şi o reţea electrică în lungime de 9,24 km cu 11 posturi de transformare de puteri diferite. „De asemenea, va fi construit un observator turistic pe vârful Ghiţu, la 1626 m. Acesta va fi realizat numai din sticlă şi va avea trei nivele. La ultimul nivel va fi dotat cu lunetă pentru observaţii astronomice, la nivelul al II-lea vor fi 17 lunete de observaţie care permit vizualizarea zonelor învecinate până la linia orizontului, în timp ce la primul nivel vor fi ateliere de creaţie şi săli de conferinţe”, a mai spus acesta. Despre dotările necesare unei staţiuni pentru sporturi de iarnă, preşedintele A.D.I. Molivişu a declarat: „În master-planul judeţului Argeş sunt prevăzute şapte pârtii de schi pe versantul nordic al masivului Ghiţu. Noi le vom face acum pe primele două. Prima numită A1 va avea lungimea de 1.100 m, lăţimea de 80 m şi gradul de dificultate de la mediu la ridicat. Va fi dotată cu tunuri de zăpadă, instalaţie pentru nocturnă şi transport mixt pe cablu, telegondolă şi teleschi. Pârtia A2 va avea lungimea de 342 m şi grad de dificultate uşor, practic va fi o pârtie şcoală pentru cei ce doresc să înveţe să schieze. Ea va fi deservită de un covor rulant pentru urcare”, a mai spus Pavel Bîrlă, viceprimarul comunei Arefu. E de menţionat şi faptul că la baza pârtiei A1 va fi amenajată o bază de agrement care va conţine un centru Aqua Club, spaţii de joacă pentru copii, parcare, teren de sport multifuncţional şi alte utilităţi necesare. De asemenea, în staţiune va fi amenajată o rezervaţie de turbărie de 29 ha. Turbăria este un loc mlăştinos, bogat în vegetaţie, din ale cărui resturi se formează turba, o rocă sedimentară de culoare cafenie sau neagră ce poate fi folosită drept combustibil sau îngrăşământ natural. Această zonă va cuprinde alei de acces pentru vizitare, locuri de odihnă şi iluminat ornamental ecologic. În scopul valorificării resurselor regenerabile de energie vor fi create două microhidrocentrale şi şase microhidroagregate cu o producţie de energie anuală de 346,336 MWh. Pentru accesul în viitoarea staţiune Molivişu, va fi construit un drum în lungime de 6 km, cu o lăţime a părţii carosabile de 6 m, trotuar şi pistă de cicloturism. 
În ceea ce priveşte aspectul hotelier, Pavel Bîrlă a ţinut să precizeze: „Noi vom crea infrastructura de utilităţi publice, iar privatul infrastructura de prestări servicii. Totul se va construi ţinând cont de reglementările urbanistice zonale, aprobate în acest sens printr-un plan urbanistic zonal. Pentru aceasta vom pune la dispoziţie terenuri de vânzare. Nu se expropriază nimic. Tot ceea ce se face se realizează pe domeniul public al comunelor Arefu, Cicăneşti şi Brăduleţ. Iar restul terenurilor vor fi trecute în domeniul privat al localităţilor, evaluate şi scoase la licitaţie pentru contracte de servicii turistice. Lucrările vor începe cel târziu în martie – aprilie şi vor dura trei ani”, a mai spus Pavel Bîrlă (foto), preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară A.D.I. Molivişu. În concluzie, viitoarea staţiune Molivişu din zona Vidraru urmează să se dezvolte pe o suprafaţă de 300 ha şi este proiectată să devină o staţiune de patru stele. Prin urmare, este marele pariu al Argeșului în materie de turism montan, o alternativă viabilă la Valea Prahovei.
Ionuţ Burcea
0 Comentarii