# Declară noua șefă a Comisariatului Judeţean de Mediu, Elena Pană. Nu demult, comisarul general Ovidiu Constantin Dăescu a semnat ordinul de numire în funcţia de comisar şef al Comisariatului Argeş al Gărzii Naţionale de Mediu, nominalizând-o pe Elena Pană după ce, din luna iunie 2012 până în prezent, aceasta a coordonat activitatea celor şapte comisariate judeţene din Regiunea 3 Sud Muntenia. Despre provocările şi priorităţile pe care le va avea în viitor, am descusut-o pe Elena Pană în interviul următor.
# Recent aţi primit ordinul de numire în funcţia de comisar-şef al Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu. Cum a fost revenirea în instituţia pe care aţi înființat-o?
– Nu am avut timp să mă gândesc la acest lucru, pentru că, după cum se ştie, au survenit unele schimbări privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu. Din luna iunie 2012 până în prezent, am coordonat activitatea celor şapte comisariate judeţene cu arie de acoperire Regiunea 3 Sud Muntenia. De fapt, eu cred că nu am părăsit niciodată această instituţie, am făcut doar o pauză în care am avut ocazia de a cunoaşte alţi colegi, dar şi problemele de mediu în context regional. Aşa cum am mai spus, eu consider că protecţia mediului este viaţa mea profesională, indiferent de funcţia publică de conducere sau execuţie pe care o exercit.
# Cum aţi colaborat cu colegii, atunci când nu aţi mai fost „şefă”?
– Vreţi să spuneţi, cum am colaborat cu colegii din Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Piteşti (ARPM Piteşti)… Dacă vă referiţi la colegii comisari, atitudinea a fost de respect profesional. Trebuie să precizez că jumătate dintre comisari au părăsit instituţia la scurt timp după plecarea mea, regăsindu-ne, ulterior, în cadrul Agenţiei pentru protecţia mediului de la nivel local. Alături de echipa de la ARPM Piteşti am avut multe satisfacţii profesionale, s-a creat o legătură de prietenie şi respect şi am cunoscut adevăraţi profesionişti, cărora vreau să le mulţumesc, cu această ocazie.
# Despre fostul şef al comisariatului judeţean, Emil Băjenaru, ce credeţi?
– Suntem colegi de peste 22 ani, ne cunoaştem atât ca şefi, cât şi în funcţii de execuţie, cu calităţi şi defecte. Eu cred că importantă nu este relaţia dintre noi, important este ca instituţia să îşi desfăşoare activitatea în mod eficient şi cu operativitate.
# Ce s-a întâmplat în ultimul timp în această instituţie şi, în general, în activitatea de protecţie a mediului din judeţ?
– Instituţia are un nou sediu, avem mulţi colegi noi, mai tineri, deci sunt nişte schimbări. Dar GNM a trecut prin mai multe reorganizări, aşa că pentru mine schimbarea e un proces firesc. După părerea mea, în perioada în care nu am fost în Gardă s-a pus mai mult accent pe numărul de amenzi, pe volumul sancţiunilor, lăsând în plan secund calitatea actului de control şi măsurile de prevenire. Dar nu pot să spun că nu s-au făcut şi lucruri bune, mai ales în ceea ce priveşte logistica, în general, însă cred că nu a fost acordată suficientă atenţie relaţiei cu cetăţenii şi cu autorităţile. De aceea ea trebuie redefinită.
# Cu ce vă propuneți să începeți acum?
– Cu ce ştiu mai bine, de fapt cu partea cel mai dificil de realizat: control managerial intern, respectarea procedurilor operaţionale specifice activităţii de inspecţie şi control şi completarea acestora, acolo unde situația o impune. Vreau să formez şi să sudez o echipă de profesionişti, adevăraţi inspectori de mediu, cu respect faţă de cetăţeni, autorităţi și lege.
„Salubrizarea localităților și colectarea deșeurilor, probleme principale de mediu”
# Având în vedere că dumneavoastră sunteti iniţiatoarea demersului privind declararea pădurii Trivale ca arie protejată, ce s-a mai întâmplat între timp? Pentru că nu am mai auzit nimic, după ce mai mulţi şefi de instituţii s-au bătut cu pumnii în piept că sunt apărătorii naturii… De fapt, unde credeţi că a fost „buba”, cine a dat verde măcelului retrocedărilor, defrişărilor şi construcţiilor ilegale? Ce veţi face dumneavoastră de acum încolo?
– Am coordonat grupul de lucru care a fost organizat în scopul declarării Pădurii Trivale ca arie naturală protejată de interes naţional, până când documentaţia a fost gata pentru obţinerea avizului de la Academia Română – Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii. Prin urmare, mă bucură foarte mult anunţul făcut recent de Ministrul Mediului, Rovana Plumb, potrivit căruia Pădurea Trivale va fi desemnată, prin hotărâre de guvern, rezervaţie naturală de tip forestier. Aceasta arată că eforturile mele nu au fost în zadar şi că Pădurea Trivale, care este un bun al nostru, al tuturor, va fi conservată şi protejată.
# De fapt, care credeți că este la ora actuală cea mai mare problemă de mediu din Argeș?
– Din punctul meu de vedere, salubrizarea localităţilor, colectarea deşeurilor şi, mai ales, colectarea selectivă a deşeurilor menajere rămâne o problemă, mai ales în unele localităţi din mediul rural, comparativ cu deşeurile industriale care sunt în responsabilitatea producătorului.
# Şi cum o veti remedia?
– Sigur, nu există soluţii miraculoase care să dea rezultate peste noapte, dar, din fericire, există „Sistemul integrat privind managementul deşeurilor solide în Judeţul Argeş”, sistem realizat pe baza experienţei în domeniu la nivel european. În primul rând, noi trebuie să avem în vedere aplicarea riguroasă a acestuia, etapă cu etapă. Dar, în acelaşi timp, trebuie să fim conştienţi că doar aplicarea mecanică a unor proceduri, fie ele şi europene, poate să nu dea rezultate. Important este să nu uităm că lucrăm cu oameni şi că oamenii aceştia trebuie înţeleşi, trebuie educaţi, trebuie responsabilizaţi. Pe lângă activitatea curentă, eforturile noastre trebuie să se îndrepte către cetăţean, în sensul schimbării unor mentalităţi.
Alina Crângeanu
0 Comentarii