Alături de Bulevardul „Pardon” şi Grădina Publică „Mersi”, Băile Kretzulescu reprezintă un reper al vremurilor de glorie ale Câmpulungului, acestea constituind un motiv în plus pentru care, în urmă cu 95 de ani, prin Înalt Decret Regal, municipiul muscelean era declarat staţiune climaterică. După un cincinal de abandon intervenit ca urmare a nerealizării lucrărilor destinate reabilitării centrului Câmpulungului, municipalitatea vrea să repună în valoare întreg complexul unit cu Parcul Kretzulescu.
Contractul de execuţie a lucrărilor în cadrul proiectului „Dezvoltarea infrastructurii turistice a Municipiului Câmpulung prin reabilitarea zonei istorice şi de agrement Complex Parc Kretzulescu”, incluzând şi clădirea Băilor Kretzulescu, a fost încheiat în februarie 2013 şi urma să se încheie în aprilie 2015. Ceea ce trebuia să fie marca fostului primar Călin Andrei asupra municipiului s-a transformat într-un eşec care a costat Câmpulungul peste opt milioane de lei, fiindcă executantul Grup Corint Alba Iulia a realizat doar un sfert din lucrări. Cum banii proveneau din fonduri europene, nefinalizarea proiectului a dus la impunerea returnării acestora către finanţator, astfel că în 2016 Câmpulungul a rămas şi cu bugetul afectat, şi cu obiectivele neterminate, în afară de clădirea Băilor fiind în proiect şi Parcul Kretzulescu, şi Grădina Publică „Mersi”.
Încă de atunci s-a pus problema continuării lucrărilor cu fonduri proprii, însă acum, la patru ani distanţă, rezultatele nu sunt impresionante. Doar în Grădina Publică situaţia este oarecum cea prevăzută în proiect, deşi parcul emblematic a fost practic defrişat, iar pe alei se plimbă puşti cu carturi. Şi Parcul Kretzulescu este, în parte, amenajat, dar dezastrul marchează complexul Băilor. Zona s-a transformat în teren viran, iar clădirea pare o ruină părăsită. Iar acum, Liviu Ţâroiu încearcă să repare ce a stricat executantul.
Complex pentru studii de arhitectură şi sală de expoziţii
Dacă nu va avea ghinionul să bage în Băi un constructor de genul celui care se ocupă de Piaţa Primăriei şi care ar trebui să fi avansat deja cu reabilitarea Bulevardului „Pardon”, primarul Ţâroiu tot mai are o problemă. Pentru finalizarea lucrărilor la clădirea Băilor Kretzulescu este nevoie de 9,6 milioane de lei, iar aceşti bani încă nu sunt în buget. Excedentul lăsat moştenire de Călin Andrei s-a dus, fondurile proprii de-abia asigură salariile, aşa că Liviu Ţâroiu va trebui să găsească o sursă de finanţare. Până atunci s-a întocmit documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii.
Potrivit DALI, complexul Băilor Kretzulescu ar urma să devină un complex multifuncţional cultural-artistic, în fapt chiar cum era prevăzut şi în proiectul eşuat anterior. Adică, în clădire şi în spaţiile adiacente vor funcţiona un centru de studii de arhitectură tradiţional românească, un centru de informare turistică, săli de expoziţii şi de conferinţe. Este o intenţie care nu doar că ar putea salva monumentul construit în anul 1896, dar ar configura un alt loc ţintă pentru mult doriţii turişti aşteptaţi în Câmpulung nu doar la „Iepuraşul”.
Băi amenajate de un fost prim-ministru al României
Băile Kretzulescu au fost construite şi amenajate la finalul secolului trecut lângă parcul omonim, în apropierea Râului Târgului. Iniţiativa i-a aparţinut medicului şi omului politic Nicolae Kretzulescu, fost premier al României şi membru fondator al Academiei Române. Acestea au contribuit la renumele Câmpulungului în primele decenii ale secolului trecut, în 1925 Regele Ferdinand semnând decretul prin care reşedinţa fostului judeţ Muscel devenea staţiune climaterică. Băile au funcţionat chiar şi pe vremea comuniştilor, clădirea fiind consolidată, ulterior devenind baie publică şi spălătorie. După 1990, clădirea Băilor şi restul complexului au găzduit baruri, ateliere şi un centru de afaceri, degradându-se în timp. Degradate sunt şi acum, iar întreg complexul este inclus pe patru poziţii în lista monumentelor istorice din Argeş. Pentru abandonarea lucrărilor, cei de la Grup Corint au fost daţi în judecată de Primăria Câmpulung, dar procesul este suspendat de un an şi jumătate. Între timp, firma din Alba Iulia a intrat în insolvenţă.
Câmpulungul nu atrage fonduri europene pentru infrastructură
Megaproiectul lui Călin Andrei viza reabilitarea completă a centrului istoric al Câmpulungului. Aşa că şi Ţâroiu tinde către „nemurire”, el lansând anul trecut şi ideea amenajării Bulevardului „Pardon”. Şi stadiul este tot acela de idee, deşi s-a organizat şi licitaţie, iar firmele câştigătoare şi aparţinătoare ale celebrei familii Răuţoiu încă nu au început lucrările nici după un an de la preluarea acestora.
În ultimii ani, toate investiţiile în amenajarea Câmpulungului s-au efectuat ori se vor realiza doar cu finanţare de la bugetul local. Niciun ban european nu a mai ajuns în municipiul muscelean având ca destinaţie lucrări de infrastructură, Ţâroiu preferând proiecte pe domeniul capital uman, acolo unde şi el, şi cei din jurul lui pot să-şi sporească veniturile şi să raporteze organizarea de cursuri, acordarea de mese şi consilierea persoanelor din zonele defavorizate.
Cătălin Ioan Butoiu
0 Comentarii