# Culmea protecţiei mediului în cazul microhidrocentralelor de pe Transfăgărăşan! # După inspecția făcută luni la fața locului, ministrul Rovana Plumb și o echipă complexă de la Garda de Mediu, Apele Române și Agenția Națională de Mediu n-au constatat abateri de la proiectul microhidrocentralelor care se construiesc pe râurile Capra, Buda și Otic # Vizita ministrului mediului a fost întâmpinată cu un protest al unui grup de ONG-iști din Coaliția pentru Mediu care a cerut sistarea imediată a lucrărilor. Ministrul mediului și pădurilor, Rovana Plumb, a sosit luni în județul Argeș pentru a face verificări la fața locului, în cazul microhidrocentralelor de pe Transfăgărășan. Vizita s-a făcut și ca urmare a protestelor inițiate de mai multe ONG-uri de protecție a mediului care au cerut insistent oprirea lucrărilor pe râurile Capra, Buda și Otic. Respectivele ONG-uri, reunite în cadrul Coaliției pentru Mediu din România, au reclamat faptul că, prin lucrările de construire a microhidrocentralelor din Argeș, au fost distruse albiile celor trei râuri, au scăzut debitele acestora și au fost afectate arii naturale protejate de lege. Prin urmare, ministrul Rovana Plumb a venit însoțit de o echipă mixtă, alcătuită din reprezentanți ai Gărzii Naționale de Mediu, ai Apelor Române și ai Agenției Naționale de Mediu pentru a evalua situația construcțiilor de microhidrocentrale și pentru a dipune măsurile necesare. Echipei de mai sus i s-au alăturat președintele Consiliului Județean Argeș, Constantin Nicolescu, în calitate de reprezentant al administrației publice locale, omul de afaceri Gheorghe Badea din partea firmei care face investiția- SC IMOB EXPERT CONSULTING- ecologistul Remus Cernea de la Mișcarea Verzilor și reprezentanți ai mass-media.
„Energia furnizată pe Transfăgărășan ar putea alimenta un oraș cu 20.000 de locuitori”
Industriașul Gheorghe Badea, cel care a investit împreună cu Valentin Vișoiu de la Grupul Conarg 32 milioane de euro în construcția microhidrocentralelor de pe Transfăgărășan, le-a explicat ziariștilor prezenți că, înainte de a porni la drum cu acest proiect în producerea de energie verde, s-a documentat temeinic în Austria și Germania, unde s-au realizat construcții similare. „E vorba de o muncă de 5 ani în pregătirea acestor microhidrocentrale. Făcând proiectele, am luat toate autorizațiile, toate avizele de la autoritățile române și, în urmă cu 2 ani, ne-am pus pe treabă și am trecut la executarea obiectivelor. Trebuie să știți că, în paralel cu noi, a început să se construiască în România peste 200 de asemenea microhidrocentrale. Toate sunt acum în execuție, iar numărul total de proiecte aprobate pentru microhidrocentrale autohtone se apropie de 500”, a spus Gheorghe Badea, care a lăsat să se înțeleagă că nu pricepe de ce doar investiția sa și a lui Valentin Vișoiu este supusă unui tir de atacuri concertate. Potrivit lui Gheorghe Badea, execuția lucrărilor pe Transfăgărășan este realizată în proporție de 90%, urmând să fie aduse acum din Germania și turbinele, după a căror montare, centralele vor putea fi puse în funcțiune. Omul de afaceri argeșean a dovedit transparență față de ziariști și a ținut să răspundă punctual tuturor reclamațiilor formulate de ONG-urile pentru protecția mediului: „Ei, de exemplu, pun problema că ar seca râurile. Nu este adevărat acest lucru, pentru că noi, prin proiect, acordăm 30% din râu la priză, dar, până la centrală, acest 30% crește, acumulând tot felul de izvoare și pârâiașe, din dreapta și din stânga, de pe versanți. Altă chestiune ridicată de ONG-uri este că de ce s-a lucrat în albia râului. S-a lucrat în albia râului doar priza. Dacă faci un pod, trebuie să lucrezi în albia râului. Dacă faci o amenajare, ceva, trebuie să lucrezi în albia râului, alte mijloace de lucru nu se cunosc și în toată lumea se practică treaba asta. O să observați cu ochii dumneavoastră că nu e niciun dezastru. Din contră, cel puțin pe râul Buda, unde nu se putea circula până acum, am amenajat un drum mai bun decât cele județene, și nu doar din Argeș, ci din multe județe ale țării, și pe care se poate face turism cu adevărat.”
Am mai reținut că punerea în funcțiune a microhidrocentralelor se va face începând cu luna octombrie anul acesta, unitate cu unitate, până în luna august a anului viitor, când toate cele zece vor fi funcționale. Puterea lor, cumulată, este de 15 MW, iar energia ce o pot furniza este de circa 60.000 MWh, energie ce ar putea alimenta un oraș de 20.000 de locuitori cu utilități cu tot, asta însemnând de la lumină și până la activitate industrială, de-a lungul unui an calendaristic. La acest beneficiu se adaugă și zecile de mii de tone de emisii de CO2 ce ar fi eliminate, pentru că energia verde este cea mai curată. Investitorul Gheorghe Badea a mai adăugat și că acest tip de microhidrocentrale sunt utilizate și de alte țări, cum ar fi Germania (unde există 8500 de microhidrocentrale), Austria (7200), Italia (4500), Cehia (3500), dar și țările nordice (Suedia și Norvegia, cu câteva mii de asemenea unități).
Nici ministrul și nici autoritățile nu au constatat nereguli
La controlul făcut la fața locului, reprezentanții autorităților publice de specialitate au prezentat în fața ministrului mediului rapoartele lor asupra lucrărilor efectuate până în prezent, precum și a modului în care normele legale au fost respectate de către proiectant și constructor. Concluzia? N-au fost constatate niciun fel de abateri. Mai mult chiar, constructorul a arătat că au fost construite și scări speciale pentru pești, care să permită migrația faunei acvatice. Ministrul Rovana Plumb a întrebat constructorul dacă s-au efectuat lucrări în albia râului, iar acesta a răspuns că: „În momentul în care am intrat în albie, doar am deviat-o, ca să putem lucra priza, însă am avut pentru această operațiune avizul Apelor Române.”
Un grup de reprezentanți ai ONG-urilor din cadrul Coaliției pentru Mediu au inițiat, la unul din locurile controlate, un protest pentru oprirea lucrărilor. Tinerii purtând pe față măști și ținând în mâini banere pe care erau înscrise lozinci, de genul „Opriți distrugerea râurilor!” sau „Autoritățile stau capră!”, au ieșit în fața coloanei oficiale și au purtat un dialog cu reprezentanta guvernului. „Protestul nostru este un semnal și pentru ceilalți investitori, că lucrurile nu pot fi lăsate de izbeliște, așa cum s-a întâmplat până acum. Pentru că investiția este aproape finalizată și încă nu există acordul Natura 2000. Trebuie măsurat impactul pe care orice investiție îl are asupra mediului, iar investiția de pe Transfăgărășan nu a făcut asta.”, a spus unul dintre reprezentanții ONG-ului de mediu.
Rovana Plumb: „Oriunde în lume, dezvoltarea economică se combină cu respectarea biodiversității”
Răspunsul pe care ministrul Rovana Plumb l-a dat nu doar protestatarilor, ci tuturor celor prezenți a fost că: „S-a primit scrisoarea de informare din partea Comisiei Europene și în situația în care nu transmitem informațiile corecte și concrete se poate intra într-o procedură de infringement. Vrem să evităm acest lucru și să găsim cele mai bune soluții, astfel încât să avem și energie regenerabilă, dar să și respectăm natura. Oriunde în lumea asta dezvoltarea economică se combină cu respectarea biodiversității. În momentul în care m-am angajat, ca și stat membru, că voi contribui cu 24% energie regenerabilă până în 2020, trebuie să știu din ce se compune această contribuție de energie regenerabilă. Cât pe apă, cât pe aer, cât pe vânt, cât pe biomasă, cât pe soare. Și în funcție de asta se stabilește strategia. Cât privește microhidrocentralele, este necesar să cunoaștem și care este puterea hidroenergetică pe care o oferă natura în România și să stabilim o strategie.” În final, Rovana Plumb a propus ca discuțiile să fie continuate la minister, cu investitorii și reprezentanții societății civile, pentru a se putea stabili niște măsuri concrete.
Argumentele lui Badea în războiul cu ONG-iştii
1. Debitul râurilor crește cu 30%
Pârâurile Capra, Buda și Otic nu au secat cu 30%, după cum susțin ONG-urile de mediu, ci au crescut cu 30%. Gheorghe Badea a explicat că, prin proiect, a fost prevăzut ca debitul de apă până la centrală să crească, acumulând tot felul de izvoare și pârâiașe, din dreapta și din stânga, de pe versanți.
2. Drum județean amenajat pe banii investitorului
Pe râul Buda, unde nu se putea circula până acum, investitorul a amenajat un drum pe care se poate face turism adevărat. Respectivul drum, amenajat pe banii celor doi acționari din SC IMOB EXPERT CONSULTING (Gheorghe Badea și Valentin Vișoiu) se situează, ca standarde, peste multe drumuri județene, și nu doar din Argeș, ci și și din țară.
3. Scări care să permită migrația faunei acvatice
Mai mult chiar, constructorul a arătat că au fost construite și scări speciale pentru peștii care populează cele trei râuri de pe Transfăgărășan, astfel încât să se permită migrația faunei acvatice.
Adriana Gândilă
0 Comentarii