Campania de presă „Transfăgărăşan-deschis 6 luni pe an!”. Sebastian Nedelcu: „Transfăgărăşanul trebuie privit ca o oportunitate de dezvoltare economică pentru următorii 20-30 de ani”

Turismul este o afacere. Dezvoltarea turismului în județul Argeș este, fără doar și poate, strâns legată de Transfăgărășan, cel mai spectaculos și frumos drum din lume, după cum l-a promovat cunoscutul om de televiziune britanic Jeremy Clarkson. Din păcate, însă, acest drum fabulos – și ne referim aici la cel mai frumos tronson al său, lung de 27 kilometri - nu este deschis decât patru luni pe an. E clar că prelungirea duratei sale de circulație, cel puțin la șase luni pe an, ar crește mult gradul de atractivitate și, implicit, dezvoltarea economică a nordul muntos al acestui județ.
Întrebarea e: poate fi realizat acest deziderat? Noi, „Jurnalul de Argeș”, spunem că da. Cum? Printr-o susținută campanie de presă, în care să fie angrenați toți factorii responsabili, parlamentari, politicieni, lideri din administrația publică, oameni de afaceri, mai ales din domeniul turismului, reprezentanți ai societății civile, jurnaliști.

Adică, forța și mintea unor oameni cu putere de decizie și responsabilitate, puse în slujba unui astfel de demers. Noi asta ne propunem. Iar astăzi, pentru început, îi dăm cuvântul lui Sebastian Darius Nedelcu, fost prefect al județului Argeș. Iată motivul! La dezvelirea monumentului semicentenar realizat pe Transfăgărășan de sculptorul Adrian Ilfoveanu, omul de afaceri Gheorghe Badea a criticat clasa politică în general și administrațiile publice din județele Argeș și Sibiu în special. Cel mai concret răspuns dat dlui Badea a fost al prefectului de la acea oră, Sebastian Nedelcu. Acesta a spus: „Puneți presiune pe noi!” În concluzie, ne alăturăm dlui Badea și invităm toți colegii din presa argeșeană și sibiană să se alăre acestui demers.

Dle Sebastian Nedelcu, cum vedeți o campanie de presă care să susțină deschiderea Transfăgărășanului cel puțin 6 luni pe an?

- Cred că o campanie serioasă pentru extinderea perioadei de deschidere a Transfăgărășanului trebuie construită în mai multe etape. În primul rând, trebuie să ascultăm vocea celor direct afectați: investitorii, antreprenorii din turism, proprietarii de pensiuni, hotelieri, restaurante și producătorii locali din Argeș și Sibiu. Printr-o serie de articole și reportaje putem evidenția impactul economic pe care l-ar avea prelungirea sezonului de circulație. Pornind de la aceste puncte de vedere, presa și societatea civilă ar trebui să adreseze întrebări concrete autorităților competente: Consiliului Județean Argeș, Consiliului Județean Sibiu, CNAIR și Ministerului Transporturilor. Ce investiții sunt necesare? Ce soluții tehnice există? Care este calendarul posibil pentru extinderea perioadei de deschidere? Nu în ultimul rând, consider utilă lansarea unei petiții publice prin care cetățenii să își exprime sprijinul pentru acest obiectiv. Înainte de a vorbi în numele oamenilor, trebuie să vedem câți își doresc cu adevărat un Transfăgărășan deschis mai mult timp și sunt dispuși să susțină acest demers. Ca fost prefect al județului Argeș, cred că succesul unei astfel de inițiative depinde de capacitatea de a reuni în jurul aceleiași mese mediul de afaceri, autoritățile și cetățenii. Doar astfel putem transforma o idee legitimă într-un proiect concret de dezvoltare regională și națională.

Dar despre deschiderea non-stop a Transfăgărășanului, în urma unei campanii de presă și a muncii unor politicieni de bună credință, ce părere aveți?

- Deschiderea permanentă a Transfăgărășanului este un proiect ambițios pentru viitor. Nu este imposibil, dar trebuie abordat etapizat și cu maximă responsabilitate. Obiectivul imediat ar trebui să fie extinderea perioadei de circulație la minimum șase luni pe an, urmând ca ulterior să fie analizate investițiile necesare pentru o deschidere pe termen și mai lung. Există în Europa exemple care demonstrează că traversarea munților pe tot parcursul anului este posibilă atunci când există infrastructura adecvată:
- Brenner Pass, dintre Austria și Italia, la aproximativ 1.370 m altitudine, este una dintre cele mai importante traversări alpine și rămâne deschisă tot timpul anului datorită investițiilor constante în infrastructură, monitorizare și intervenții specifice condițiilor de iarnă.
- Tauern Autobahn (A10), una dintre principalele legături nord-sud din Austria, traversează zona Alpilor și este menținută în exploatare pe tot parcursul anului prin tuneluri, sisteme de protecție și servicii permanente de întreținere.

Desigur, Transfăgărășanul are particularitățile sale și nu poate fi comparat direct cu aceste exemple. Însă ele demonstrează că problema nu este dacă un drum montan poate fi utilizat mai mult timp sau chiar permanent, ci ce investiții, ce tehnologie și ce nivel de angajament instituțional sunt necesare pentru a face acest lucru în siguranță.
De aceea, cred că o campanie publică ar trebui să urmărească mai întâi obiectivul realist al extinderii sezonului de circulație la cel puțin șase luni pe an. Dacă studiile tehnice și investițiile viitoare o vor permite, România poate discuta ulterior și despre perspectiva unui Transfăgărășan accesibil pe tot parcursul anului. Aceasta este o abordare pragmatică, credibilă și mult mai ușor de susținut atât în fața autorităților, cât și a opiniei publice.

Pe cine și în ce mod ar trebui să implice/vizeze o astfel de campanie?

- În opinia mea, această campanie nu trebuie să fie despre un drum, ci despre dezvoltarea unei întregi regiuni. De aceea, ea trebuie construită în jurul celor care au cel mai mult de câștigat și care pot influența decizia publică.
În prima etapă, asa cum am spus mai sus, trebuie implicați oamenii de afaceri din Argeș și Sibiu: operatori din turism, proprietari de hoteluri și pensiuni, restaurante, agenții de turism, producători locali, transportatori și investitori. Ei trebuie să explice concret ce înseamnă astăzi închiderea drumului și câte oportunități economice sunt pierdute în fiecare an. Am vazut la intalnirile cu dansii ca sunt mult mai pragmatici si ca au déjà o viziune pentru a transforma aceasta zona.
În a doua etapă, trebuie angrenate autoritățile locale și județene din cele două județe. Primăriile, Consiliile Județene și organizațiile de dezvoltare regională trebuie să prezinte impactul pe care un Transfăgărășan deschis mai mult timp l-ar avea asupra investițiilor, turismului și locurilor de muncă.
În a treia etapă, parlamentarii de Argeș și Sibiu ar trebui să susțină împreună acest proiect, indiferent de apartenența politică. Este unul dintre puținele obiective care poate uni două județe în jurul unui interes comun. Ei trebuie să promoveze proiectul la nivel guvernamental și parlamentar și să susțină alocarea resurselor necesare pentru studiile și investițiile viitoare.
Mesajul central al campaniei trebuie să fie clar: Nu cerem o deschidere forțată a Transfăgărășanului, ci o viziune pe termen lung. Extinderea perioadei de circulație înseamnă dezvoltare economică locală, venituri suplimentare pentru bugetele locale, încasări mai mari la bugetul național din turism și servicii și transformarea zonei într-un pol de dezvoltare montană de importanță europeană.
În final, revin si cred ca trebuie sa cerem parerea oamenilor, o petiție publică ar putea oferi legitimitate demersului și ar demonstra cât de mare este susținerea cetățenilor pentru acest proiect. O astfel de inițiativă ar trebui să îi aducă la aceeași masă pe oameni, mediul de afaceri, autoritățile și reprezentanții politici, pentru a construi împreună o strategie privind viitorul Transfăgărășanului.

În ce mod e afectat judeţul Argeş de închiderea Transfăgărășanului o perioadă așa de lungă, de 8 luni pe an, prin comparație cu alte zone montane similare din Europa?

- Județul Argeș pierde enorm prin faptul că Transfăgărășanul este inaccesibil o perioadă foarte lungă din an. În practică, sezonul turistic se comprimă în doar câteva luni, ceea ce limitează investițiile, dezvoltarea afacerilor și crearea de locuri de muncă în zonă. Comparativ cu multe regiuni alpine din Austria, Elveția sau Italia, unde accesul este asigurat perioade mult mai lungi prin investiții și soluții tehnice moderne, noi continuăm să valorificăm doar o parte din potențialul acestui brand turistic excepțional.
Totuși, trebuie remarcat că s-au făcut deja câțiva pași înainte. În urmă cu aproximativ 4-5 ani, regimul de închidere a Transfăgărășanului a fost modificat astfel încât drumul să nu mai fie închis sau redeschis exclusiv la date fixe din calendar. În prezent, decizia se ia în funcție de condițiile reale din teren, de cantitatea de zăpadă și de siguranța circulației.
Îmi amintesc că și colegul meu Ionuț Moșteanu s-a implicat public în susținerea unei abordări mai flexibile privind perioada de circulație pe Transfăgărășan. Această schimbare de filozofie a demonstrat că, atunci când există voință și argumente solide, regulile pot fi adaptate la realitatea din teren.
De aceea, cred că următorul obiectiv nu trebuie să fie discutarea imediată a unei deschideri permanente, ci extinderea graduală a perioadei de circulație. Dacă astăzi avem o gestionare flexibilă în funcție de vreme, mâine putem vorbi despre șase luni de acces garantat, iar pe termen lung despre investițiile necesare pentru un Transfăgărășan deschis cea mai mare parte a anului. Este o viziune realistă, care poate aduce beneficii semnificative economiei locale din Argeș și Sibiu, dar și bugetului național.

Mărirea la 6 luni a perioadei de deschidere a Transfăgărășanului, sau mai mult, trebuie să fie un proiect județean sau unul de țară?

- Cred că, într-o primă etapă, acest proiect trebuie privit ca un proiect al județelor Argeș și Sibiu. Ulterior, pe măsură ce demonstrează impact economic și turistic, el trebuie asumat ca un adevărat proiect de țară. Realitatea de astăzi este simplă: în ultimul sezon, Transfăgărășanul a fost închis aproximativ opt luni, între 20 octombrie 2025 și 12 iunie 2026. În aceste condiții, este foarte greu să le ceri investitorilor să construiască hoteluri, pensiuni, centre de agrement sau alte facilități turistice, când ei trebuie să își recupereze investiția și să obțină profit în doar patru luni pe an.
Avem deja resursa umană și profesională necesară pentru a începe demersul. Cunosc foarte bine profesionalismul echipelor ISU Argeș și Salvamont. Dacă îi așezăm la aceeași masă cu specialiștii CNAIR, pot identifica rapid zonele cu risc de avalanșă, căderi de pietre sau alunecări de teren. În multe dintre aceste puncte se pot realiza investiții punctuale: consolidări, sisteme de monitorizare, copertine de protecție, galerii sau chiar tuneluri de protecție, exact cum vedem pe numeroase drumuri montane din Europa.
Mai mult, pe termen lung trebuie să avem curajul să discutăm și despre dezvoltarea unei adevărate zone turistice montane în jurul Transfăgărășanului, cu infrastructură de schi, hoteluri, pensiuni și servicii care să transforme zona într-un motor economic pentru întreaga regiune.
Din păcate, de prea mulți ani vorbim despre studii, analize și intenții pe care nu reușim să le transformăm în proiecte concrete. Iar rezultatul este că, în fiecare iarnă, în loc să primim turiști în România și să încasăm venituri din turism, devenim noi turiști în alte țări care au avut curajul să investească și să își valorifice munții.
Transfăgărășanul nu trebuie privit doar ca un drum care se deschide și se închide. El trebuie privit ca o oportunitate de dezvoltare economică pentru următorii 20-30 de ani. Iar primul pas este să avem aceeași viziune și aceeași determinare pentru a transforma acest obiectiv într-o prioritate pentru Argeș, Sibiu și, în final, pentru România.