Din culisele realizării Monumentului Semicentenar de pe Transfăgărăşan. Sculptorul Adrian Ilfoveanu: „Este destul de complicat să lucrezi la 1800 de metri, mai ales când timpul este atât de schimbător”

Un punct spectaculos de pe Transfăgărășan, care atrage atenția turiștilor și oferă cadru idilic pentru fotografii, este Monumentul Semicentenar, realizat în cinstea celor care au contribuit, inclusiv cu viața lor, la construirea celui mai spectaculos drum din România. Transfăgărășanul a împlinit 50 de ani de la darea în exploatare, în 2024 și, cu acest prilej, miercuri, 30 septembrie, se inaugurează oficial Monumentul Semicentenar, un „gigant” de 12 metri, situat în zona alpină Capra, comuna Arefu, în apropierea Bazei Salvamont Argeș.

Proiectul de anvergură este rodul colaborării dintre mai multe instituții și organizații: Fundația Culturală Ilfoveanu & Badea (reprezentată de președintele Gheorghe Badea), Federația Societatea Civilă Românească – Filiala Argeș (condusă de președintele Gheorghe Mihăiță), Consiliul Județean Argeș și Primăria comunei Arefu.

Din punct de vedere artistic, monumentul spectaculos poartă semnătura arhitectului piteștean Pompiliu Soare și a sculptorului bucureștean Adrian Ilfoveanu. „Ei au fost cu concepția, cu nașterea artistică a monumentului, și noi cu execuția”, ne-a declarat omul de afaceri Gheorghe Badea, patronul Grupului Industrial Componente. Inițiatorii au încercat să aducă la eveniment și persoane care au pus umărul la construcția Transfăgărășanului în anii '70, însă, din păcate, nu mai sunt în viață, a mărturisit cu regret Gheorghe Badea.

Gheorghe Badea: „Transfăgărășanul e emblema României”

L-am întrebat pe Gheorghe Badea cum a pornit ideea realizării acestui monument. „Ideea a pornit de la dragostea pentru lucrurile mărețe ale României. Transfăgărășanul - o capodoperă, o artă a infrastructurii rutiere românești”. Gheorghe Badea și-a amintit cum, în 2017, Constantin Băjenaru, fostul președinte al Societății Civile Argeș, a inaugurat primul monument la Piscul Negru, eveniment la care au participat și Gheorghe Badea și arhitectul Pompiliu Soare. „De atunci am zis că, pentru Transfăgărășan, care, repet, e capodopera infrastructurii rutiere românești, trebuie ceva onorant. A venit Semicentenarul și am reușit să adun un colectiv de oameni, de instituții, în frunte cu Consiliul Județean, Primăria comunei Arefu... Transfăgărășanul e emblema României. A fost desemnat de englezi cel mai frumos drum al Europei, dar noi? Merită să îi dăm în continuare viață și să îl înnobilăm mai departe cu funcționare tot timpul anului, nu trei-patru luni pe an”, ne-a mai spus Gheorghe Badea.

Interlocutorul și-a amintit cu emoție de Constantin Băjenaru, care s-a stins pe 5 septembrie 2024, într-un accident de mașină. „Acesta a pus sămânța. Un tip extraordinar, păcat că s-a prăpădit în al doilea an după ce am început”.

Iată ce spunea regretatul Constantin Băjenaru la CJ Argeș, în urmă cu câțiva ani. „L-am denumit Monumentul Jertfei, pentru că acolo a fost jertfă; Gloriei, pentru că după jertfă a urmat gloria în care românii de dincoace de Carpați și românii de dincolo de Carpați și-au dat mâna pe muntele tăiat de om și am reușit să inducem în mentalul din ce în ce mai unit al nostru, al argeșenilor și al românilor, această coeziune în jurul marilor proiecte”.

Sculptorul Adrian Ilfoveanu: „Lumina soarelui creează un efect de oglindă între aceste lamele de metal ale personajului și pare că personajul luminează”

L-am contactat și pe sculptorul Adrian Ilfoveanu (fiul marelui pictor argeșean Sorin Ilfoveanu) care ne-a povestit despre simbolistica lucrării. „Este o paralelă între trecut și perioada contemporană. Pe scurt, avem o pagină de istorie, din Letopisețul lui Cantacuzino, în care se povestește că Radu Negru, pe la anul 800, a adunat comunitățile din jurul Făgărașului și le-a pus împreună la masă. Încă de atunci existau căi de acces peste Făgăraș”.

Statuia propiu-zisă are 12 metri, iar personajul țintuit de ea măsoară opt metri. „Personajul reprezintă o siluetă umană care se înalță către cer, către vârfurile munților. Este abordat în manieră modernă, din felii de tablă, iar privit din față, poți vedea cerul. Pentru că omul se îmbină cu natura. Nu este o figură în sine. Întotdeauna omul a trăit în comuniune cu natura. Mai mult decât atât, în jurul orei 15, uitându-ne prin personaj vedem soarele. Ce apare interesant e că lumina soarelui creează un efect de oglindă între aceste lamele de metal ale personajului, iar prin efectul de oglindă se mărește senzația de iluminare și pare că personajul luminează, el luminează”, adaugă sculptorul.

Important de știut că echipa proiectului a amplasat și un selfie spot, adică un loc din care oricine își poate face un selfie sau o fotografie cu familia având în spate personajul prin care trece soarele.

În partea de jos a monumentului, sub personaj, este harta României, făcută din bucăți care imită stilul metalului folosit chiar în perioada construcției Transfăgărășanului. „Eu am găsit câteva bucăți de metal pe Transfăgărășan, elemente de metal de acum 50 de ani, și am urmărit același stil de rugină”, mărturisește artistul. Sub hartă sunt și două mâini care se apropie și care „simbolizează cele două regiuni, Ardealul și Țara Românească, apropiate prin această șosea”, ne-a mai povestit Adrian Ilfoveanu.

Dimensiunea lucrării, vremea capricioasă de pe Transfăgărășan și puținele luni în care drumul este deschis au făcut ca monumentul să fie finalizat după trei ani de lucrări. „Din octombrie până în iunie, Transfăgărășanul este închis, deci am lucrat numai în perioada de vară. Multe elemente au fost făcute în fabricile de aici din Pitești, în fabrica de confecții metalice și toate ale Grupului GIC, și fabrica de hale industriale; elemente care au fost transportate și amplasate la fața locului. Pentru că este, totuși, destul de complicat să lucrezi la 1800 de metri, mai ales când timpul este atât de schimbător. La munte, imediat poate apărea o ploaie”, explică sculptorul.

Totodată, pentru această lucrare au fost obținute aprobări de la județ, de la Ministerul Culturii, de la Drumuri și Poduri, de la Ministerul Mediului, iar volumul de muncă a fost unul impresionant. „A fost enorm de muncă. A fost o determinare a domnului Badea, a Grupului GIC. La un moment dat, a adunat în jur de 50 de persoane care lucrau numai pentru acest proiect. Și efortul a fost foarte mare și, în primul rând, un efort sufletesc, pentru că fără suflet nu s-ar fi putut face un asemenea proiect”, a punctat Adrian Ilfoveanu.

Arhitectul Pompiliu Soare: „Pentru realizarea monumentului au fost incluși ingineri structuriști cu mare experiență”

Arhitectul Pompiliu Soare ne-a povestit că a fost inclus în echipa de realizare a proiectului „Transfăgărășan 50” de către inițiatorul proiectului, Gheorghe Badea. Pentru o lucrare amplasată într-o zonă cu condiții meteo extreme s-au folosit beton, beton armat și un metal foarte rezistent care se folosește inclusiv și la realizarea navelor.

„Provocările au fost din foarte multe puncte de vedere. Alegerea amplasamentului: să fie un loc cu vizibilitate maximă, să reprezinte o zonă care caracterizează această lucrare de artă. Altă provocare: transpunerea în realitate a ideii de sacrificiu și, în același timp, de măreție. Prin sacrificiu s-a putut realiza această lucrare căreia i se închină monumentul. În echipă, pentru realizarea monumentului, au fost incluși ingineri structuriști cu mare experiență pentru realizarea unor astfel de lucrări. L-aș enumera pe inginerul Bălescu Stelian pentru realizarea acestui obiectiv”, ne-a mai spus Pompiliu Soare.

L-am întrebat pe arhitect dacă e de părere că monumentul va deveni un reper obligatoriu pentru turiști, așa cum sunt Barajul Vidraru și Bâlea Lac. „Sunt convins că va deveni un reper al Transfăgărășanului. Deja am văzut, când am fost acolo în timpul execuției, foarte mulți turiști opreau și se fotografiau la monument. El deja avea viață. Nu trecea nimeni pe lângă el fără să oprească”.