Rețelele de socializare ar putea ajunge să fie suspendate temporar în anumite situații de criză, dacă autoritățile europene constată că acestea contribuie la răspândirea conținutului ilegal și la amplificarea violențelor. Aproximativ 30 de membri ai Parlamentului European au cerut Comisiei Europene să analizeze rolul platformelor online în incidentele violente înregistrate recent în Franța, Italia și Belgia și să ia în considerare inclusiv măsuri restrictive, ca soluție de ultimă instanță.
Inițiativa vine pe fondul îngrijorărilor legate de modul în care mesajele distribuite pe internet pot favoriza mobilizarea participanților la revolte și răspândirea apelurilor la violență. Eurodeputații vor ca marile platforme să ofere explicații privind funcționarea algoritmilor și felul în care aceștia contribuie la promovarea anumitor tipuri de conținut.
Deocamdată, nu există o decizie a Uniunii Europene privind blocarea rețelelor sociale. Este vorba despre o solicitare adresată Comisiei Europene, care urmează să analizeze situația și respectarea obligațiilor legale de către platformele digitale.
Eurodeputații cer acces la datele platformelor și verificarea algoritmilor
Demersul a fost inițiat de eurodeputata franceză Stéphanie Yon-Courtin, membră a grupului Renew Europe, și este susținut de parlamentari europeni din mai multe familii politice, de centru, stânga și dreapta.
Aceștia i-au transmis o scrisoare vicepreședintei Comisiei Europene responsabile de domeniul digital, Henna Virkkunen, solicitând folosirea instrumentelor legale disponibile pentru stabilirea responsabilității platformelor online în contextul revoltelor și jafurilor din ultimele zile.
Semnatarii consideră necesar ca rețelele sociale să furnizeze autorităților europene informații despre circulația conținutului ilegal și despre influența algoritmilor asupra distribuirii acestuia.
Scopul este de a determina dacă mecanismele prin care platformele recomandă și promovează postările au contribuit la răspândirea mesajelor care încurajează violența sau facilitează organizarea unor acțiuni ilegale.
Suspendarea unor servicii, propusă ca măsură de ultimă instanță
Una dintre cele mai importante solicitări privește activarea mecanismelor de criză prevăzute de Regulamentul european privind serviciile digitale, cunoscut sub denumirea Digital Services Act (DSA).
Eurodeputații cer ca Bruxellesul să analizeze posibilitatea aplicării unor măsuri temporare și specifice în situațiile în care platformele online ar contribui la agravarea unei crize.
În scenariul cel mai sever, aceste măsuri ar putea ajunge până la suspendarea anumitor servicii digitale, însă numai în ultimă instanță și în condițiile prevăzute de legislația europeană.
Solicitarea nu presupune blocarea imediată a tuturor rețelelor sociale și nici introducerea unei interdicții generale la nivelul Uniunii Europene.
Parlamentarii europeni atrag atenția și asupra protejării minorilor, pe care îi consideră deosebit de vulnerabili la răspândirea rapidă a mesajelor violente și la influența exercitată de conținutul distribuit online.
Comisia Europeană: Autoritățile naționale trebuie să gestioneze situația
Comisia Europeană a confirmat vineri că menține legătura cu autoritățile din statele afectate, inclusiv cu Arcom, instituția franceză responsabilă de reglementarea domeniului digital.
Discuțiile urmăresc verificarea modului în care platformele își respectă obligațiile legale, în special în ceea ce privește combaterea conținutului care incită la violență.
Cu toate acestea, executivul european consideră că, în actuala etapă, autoritățile naționale sunt cele mai bine poziționate pentru a gestiona incidentele și pentru a solicita măsurile necesare.
Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a explicat că instituția are rolul de a sprijini statele membre și de a verifica dacă platformele respectă măsurile cerute de autoritățile naționale.
Comisia este pregătită să intervină în limitele competențelor sale dacă sunt identificate probleme sistemice, însă nu a anunțat până acum activarea unui mecanism de suspendare a serviciilor online.
În Franța se discută inclusiv despre blocarea temporară a platformelor în zonele afectate de revolte
Dezbaterea europeană vine după ce mai multe personalități politice franceze au acuzat rețelele de socializare că ar fi contribuit la facilitarea jafurilor și a incidentelor violente.
Printre cei care au cerut măsuri mai ferme se numără Gabriel Attal, politician centrist și candidat la alegerile prezidențiale, care a susținut ideea blocării temporare a platformelor în zonele unde se desfășoară revolte.
Propunerea sa vizează limitarea utilizării rețelelor sociale în anumite zone și perioade, nu o suspendare permanentă a accesului la internet.
Discuțiile ridică însă o problemă delicată pentru autoritățile europene: identificarea unor soluții eficiente împotriva incitării la violență, fără restrângerea disproporționată a libertății de exprimare și a accesului la informație.
În prezent, solicitarea celor aproximativ 30 de eurodeputați reprezintă un demers politic adresat Comisiei Europene. Eventualele măsuri vor depinde de constatările autorităților și de aplicarea procedurilor prevăzute în legislația europeană privind serviciile digitale.
0 Comentarii