România importă cea mai mare parte a petrolului de care are nevoie, însă se află pe locul al doilea în Europa în privința independenței față de importuri. Datele Eurostat arată o situație mult diferită de cea a unor mari economii precum Germania, Franța sau Italia.
În 2024, dependența României de petrolul din import a fost de 77%, potrivit datelor Eurostat citate de Euronews. Doar Danemarca avea un nivel mai scăzut, de 58,1%.
La polul opus se aflau Franța, cu 99,8%, Germania, cu 96,9%, și Italia, cu 89,8%. Ungaria înregistra o dependență de 83,5%.
Diferența vine din faptul că importurile nu trebuie confundate cu dependența. România produce și petrol pe plan intern, ceea ce îi permite să acopere o parte din consum fără să apeleze la surse externe.
Europa depinde aproape integral de importuri
La nivelul Uniunii Europene, situația este mult mai complicată. În 2024, statele membre au importat 471,3 milioane de tone de țiței, în timp ce producția internă a fost de doar 15,5 milioane de tone. Rezultatul a fost o dependență de importuri de 96,6%.
Cele mai mari cantități au intrat în Țările de Jos, Germania, Spania, Franța și Italia. Olanda trebuie însă privită separat, deoarece este un important centru de rafinare și reexport, astfel că petrolul importat acolo ajunge în parte și în alte state europene.
România rămâne expusă la șocurile externe
Faptul că România este mai puțin dependentă decât alte țări nu înseamnă că este protejată de scumpirile de pe piața mondială.
Datele INS arată că România a importat în 2025 aproximativ 8,9 milioane de tone de petrol, la un consum de circa 11,4 milioane de tone.
În plus, aprovizionarea este concentrată pe anumite surse. În primele patru luni din 2026, petrolul importat a reprezentat aproximativ 72,8% din totalul resurselor României, iar Kazahstanul a fost principala sursă externă.
Astfel, vulnerabilitatea nu ține doar de cantitatea importată, ci și de rutele și furnizorii de care depinde aprovizionarea.
Petrolul de peste 100 de dolari pune presiune pe prețuri
Contextul internațional complică situația. Petrolul Brent a trecut de pragul de 100 de dolari pe baril, pe fondul tensiunilor din zona Strâmtorii Ormuz.
Scumpirea țițeiului poate fi transmisă către prețurile carburanților și, ulterior, către costurile de transport și ale altor produse. Pentru România, acest lucru înseamnă că producția internă de petrol reduce dependența de importuri, dar nu elimină efectele unui șoc major pe piața internațională.
0 Comentarii