Noua hartă a lumii adoptată recent în cadrul ONU a provocat o reacție imediată din partea Japoniei. Tokyo cere modificarea reprezentării Insulelor Kurile, după ce cele patru teritorii disputate au fost colorate în aceeași nuanță cu Rusia.
Japonia a transmis o notă de protest către cei care au realizat noua hartă și solicită corectarea reprezentării celor patru insule pe care autoritățile de la Tokyo le denumesc „teritoriile nordice”.
Demersul vine la scurt timp după adoptarea rezoluției ONU care marchează o schimbare importantă în modul de reprezentare a lumii pe hărți.
Disputa dintre Japonia și Rusia
Insulele Kurile se află de zeci de ani în centrul unui conflict teritorial între Rusia și Japonia. Uniunea Sovietică a preluat arhipelagul în 1945, la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar populația japoneză de pe insule a fost obligată să plece.
Disputa teritorială a împiedicat cele două țări să semneze un tratat de pace după război. Japonia continuă să revendice cele patru insule, în timp ce Rusia susține că suveranitatea sa asupra acestora este justificată de acordurile internaționale încheiate la finalul războiului.
Relațiile dintre Moscova și Tokyo s-au deteriorat și mai mult după vizita lui Vladimir Putin în insulele Kurile. Ulterior, în zonă au fost organizate exerciții militare, inclusiv cu lansări de rachete.
Tensiunile au fost amplificate și de inaugurarea unui monument dedicat „victoriei asupra Japoniei militariste”. Monumentul înfățișează un soldat sovietic care sparge cu țeava puștii un stâlp de frontieră decorat cu o crizantemă, simbol al casei imperiale japoneze.
De ce a fost schimbată harta lumii
Controversa privind Insulele Kurile apare în contextul unei alte modificări importante aprobate recent de ONU.
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a susținut renunțarea treptată la celebra proiecție Mercator, utilizată de sute de ani, în favoarea unor reprezentări care redau mai corect suprafețele continentelor.
Rezoluția a fost adoptată la sediul ONU din New York, după o inițiativă promovată de Togo în numele Uniunii Africane. 164 de state au votat pentru, șase s-au abținut, iar Statele Unite au fost singura țară care s-a opus.
Reprezentantul american a considerat că rezoluția nu este necesară.
Mercator, folosită de aproape 500 de ani
Proiecția Mercator a fost creată în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator, în principal pentru navigația maritimă. Sistemul a devenit ulterior una dintre cele mai cunoscute modalități de reprezentare a globului pe o suprafață plană.
Problema principală este reprezentată de distorsiunile de dimensiune. Teritoriile aflate la latitudini mari apar mult mai întinse decât sunt în realitate, în timp ce regiunile apropiate de Ecuator sunt reprezentate disproporționat de mici.
Un exemplu devenit celebru este comparația dintre Africa și Groenlanda. Pe o hartă realizată în proiecția Mercator, cele două suprafețe pot părea relativ apropiate ca dimensiune. În realitate, Africa are o suprafață de aproximativ 14 ori mai mare decât Groenlanda.
Schimbarea susținută de ONU ar putea influența inclusiv hărțile utilizate în școli și reprezentările digitale pe care le vor vedea generațiile următoare.




























0 Comentarii