
Costel Pană (59 de ani), fost jucător și antrenor secund la FC Argeș, a avut o legătură aparte cu profesorul Florin Halagian, dar și cu fotbalul argeșean.După încheierea carierei de jucător, drumul său în fotbal a continuat firesc pe banca tehnică. În postura de antrenor secund la FC Argeș, Costel Pană și-a pus experiența în slujba echipei, contribuind la pregătirea și dezvoltarea jucătorilor. Rolul său a fost adesea discret, dar esențial. Prin activitatea sa ca jucător și apoi ca antrenor secund, a rămas parte din patrimoniul moral și sportiv al formației din Trivale.
Ca fotbalist, Costel Pană a evoluat pentru Flacăra Moreni, Dinamo, alături de care a câștigat titlul în 1992, Neuchâtel Xamax (Elveția), FCM Bacău, FC Argeș (în sezoanele 1999-2000 și 2001-2002) și FC Brașov. La naționala României, fostul mijlocaș lateral are șase meciuri și un gol.
„Domnul Halagian a insistat să devin antrenor”
D-le Costel Pană, ați fost nu doar jucător, ci și antrenor secund la FC Argeș.
– Nu voi uita niciodată perioada petrecută în Trivale. Am fost în două mandate, să spun așa, la FC Argeș. Am ajuns în perioada septembrie – decembrie 1999 și am fost atât jucător, cât și antrenor secund. Am început sezonul 1999-2000 la FCM Bacău, unde antrenor era Florin Halagian. Au fost acolo probleme financiare și dânsul a decis să plecăm, după doar o etapă. La finalul lunii septembrie am venit împreună la FC Argeș. Echipa începuse ezitant campionatul, după cinci etape nu avea decât o victorie și un egal, așa că am decis să facem totul să salvăm corabia Argeșului. Și am reușit. Al doilea mandat s-a consumat în perioada 2001-2002, după care am fost dați afară de dl Viorel Ilinca. Nu știu ce s-a întâmplat, dar nu mai contează. Să știți că a fost un conducător bun și nu am motiv să-i port ranchiună.
Ați colaborat mult timp cu Florin Halagian. Cum a început povestea?
– Datorită lui Florin Halagian am ajuns antrenor, dânsul a insistat să urmez cursurile școlii de antrenori. Maestrul mă cunoștea foarte bine, aveam deseori discuții profunde. Ne-am înțeles și, la un moment dat, m-a întrebat ce planuri am după ce nu voi mai juca fotbal. I-am spus că mă visez căutător de talente. Nu știam noi atunci de scouting. Dar îmi doream cu ardoare să fac parte dintr-un club serios și să merg să urmăresc anumiți jucători. Nu am făcut-o până acum, dar nu e timpul trecut. Deși sunt antrenor, vreau să renunț și să mă întorc la marea dragoste. Dl Halagian a insistat să devin antrenor, s-a ținut de capul meu și am terminat cursurile la 30 de ani. Când eram jucător, mereu discutam cu Halagian și m-a captivat felul său de a fi, mentalitatea, principiile. Deși era foarte dur, recunosc.
Circulă multe povești despre maestrul Florin Halagian. Poate că unele sunt reale, dar cred că este și mult folclor…
– Dl profesor era exigent și dur, dar să știți că pedepsele pe care le dădea la vremea aceea nu erau cele mai grave. De exemplu, un jucător era sancționat doar la cea de-a treia greșeală pe care o făcea. Îl scotea din echipă, nu stătea la discuție, asta era pedeapsa. Și mi-a mai plăcut ceva la Halagian: că nu avea preferați în echipă, toți jucătorii erau tratați în mod egal.
Foștii jucători mi-au spus că îi înțelegeați tot timpul, spre deosebire de domnul Halagian…
– Veneau mulți și se plângeau la mine. Motivul: cantonamentele lungi și dese. Înainte de jocuri intram cu trei zile în cantonament. Se asigura că suntem odihniți și putem da randamentul așteptat. Când eram jucător, nu-l înțelegem de ce insistă cu cantonamentele, doar când am devenit antrenor l-am aprobat. Nu voia să ne irosim nopțile prin oraș sau să mergem la cumpărături și să stăm trei ore. În fiecare seară strângeam telefoanele jucătorilor, era groaznic pentru mine. Să nu mai spun că fostul jucător Cristi Bălașa a rupt șapte cântare, spre disperarea d-lui profesor. Ne cântăream în fiecare dimineață, era un coșmar pentru toți. Cumpăra întruna clubul FC Argeș cântare, deoarece le strica Bălașa. Halagian mă obliga pe mine să stau lângă jucători atunci când urcă pe cântar, nu avea încredere în medicul echipei. La ora 8 era lege…
„Afla tot ce voia, nu-l puteai minți”
Cu toate acestea, jucătorii l-au apreciat; mulți mi-au spus că l-au perceput ca pe un al doilea tată.
– Exact. Să vă dau un exemplu. Când venea cineva cu o mașină scumpă, îl întreba dacă are casă. Dacă răspunsul era afirmativ, îl avertiza că se va interesa și va afla dacă spune adevărul. Bălașa a venit odată cu un bolid scump, iar Halagian a aflat că are casă la Glodeni și l-a lăsat în pace. I-a spus și ce avea atunci în curte. Afla tot ce voia, nu-l puteai minți. Cu Halagian trebuia să fii corect; dacă-l mințeai, te ținea minte și te pedepsea. Era intransigent. Jucătorii l-au înțeles mai târziu și i-au dat dreptate. Știți cum proceda cu fotbaliștii? Avea discuții individuale cu fiecare și îi întreba pe ce posturi dau randament. Argeșul a avut, în acea perioadă, o echipă senzațională, cu jucători foarte buni, serioși, altruiști. Știți cum a ajuns Jean Vădoiu la FC Argeș? Datorită lui Sică Bârdeș, care era atacantul nostru atunci.
Vă rog să dezvoltați subiectul…
– Jean Vlădoiu era la Steaua și se certase cu Victor Pițurcă, antrenorul echipei, care-l exclusese din lot. Sică a aflat și mi-a spus să-l aducem la Pitești. I-am raportat d-lui Halagian și într-o săptămână era deja rezolvată problema. Imaginați-vă că Jean Vlădoiu a venit să joace pe postul lui Bârdeș, nu pe altă poziție. Dar Sică era un om extraordinar, nu a invidat niciodată pe nimeni.
Se întâmpla vreodată ca Florin Halagian să greșească și să recunoască?
– De obicei nu prea se întâmpla. Dar într-o situație mi-a recunoscut că a luat o decizie pe care a regretat-o. Nu știu ce-a fost în culise. Am jucat, pe 13 decembrie 1999, ultimul meci din turul campionatului, acasă, cu Steaua, pe care am învins-o cu 4-0. Eu am marcat două goluri, Crivac și Codrea, câte un gol, în condițiile în care pe banca tehnică a oaspeților era reputatul Jenei, iar în teren se aflau, printre alții, Reghecampf, Belodedici, Luțu și Trică. Am încheiat turul pe locul secund. Apoi, în ianuarie, dl Halagian m-a întrebat dacă doresc să-l însoțesc la FC Brașov. Am plecat de la o echipă fruntașă la una codașă, care se lupta să se salveze de la retrogradare. A fost vorba despre bani mai mulți. Normal că l-am urmat la Brașov, deoarece nu aș fi ajuns la FC Argeș fără ajutorul lui. După ce am reușit să salvăm echipa de la retrogradare, Florin Halagian mi-a spus: „Costele, am făcut cea mai mare greșeală! Nu trebuia să plecăm de la FC Argeș!” Nu știe multă lume că mi-am dorit să joc la FC Argeș. A fost un vis din copilărie…
Deși sunteți originar din Moreni…
– La 16 ani am ajuns la Aripi Pitești, în 1983, unde l-am avut antrenor pe Laurențiu Iordache, tatăl fostului jucător al echipei FC Argeș, Adrian Iordache. Eu eram junior la Moreni, a venit la un meci, m-a remarcat și a insistat să merg la Pitești, subliniind că am șansa să ajung la FC Argeș. Un an am stat la Aripi, a fost o perioadă frumoasă, pe care nu o voi uita niciodată. Am locuit la cămin și am stat în cameră cu Jean Vlădoiu. Am rămas într-o relație foarte bună cu domnul Iordache și peste ani mi-a devenit naș de cununie, mi-a botezat și unicul băiat. Acum, eu și soția ne pregătim de un moment minunat. Tudor, fiul nostru, va deveni tată peste câteva zile și așteptăm clipa aceea cu mare nerăbdare.
„Să vedem ce ne mai spune acum, dacă nu are caietul la îndemână!”
O întâmplare haioasă cu domnul Halagian îmi povestiți?
– Vă pot relata mai multe. Avea un caiet în care își nota totul; seara așternea pe hârtie toate elementele importante. Planul tactic, principiile pe care le avea, scria acolo echipa de joc etc. Înainte de un meci, profesorul a avut parte de o surpriză neplăcută. Băieții i-au furat caietul și l-au făcut pierdut. Deși era nervos din cale-afară, s-a stăpânit cu greu. Atât a spus: „Băieți, sarcinile de joc și principiile rămân aceleași. Vă rog să fiți atenți la mine! Dacă observ că ceva nu e în regulă, vă spun de pe margine!” Era diabolic… Am câștigat, iar după joc, Răzvan Tunaru a insistat ca băieții să-i dea profesorului caietul. Din ceea ce știu, Cristi Bălașa și Bogdan Mara au pus la cale furtul. „Să vedem ce ne mai spune acum, dacă nu are caietul la îndemână!” murmurau jucătorii… Când eram secundul dânsului, mă certa în fiecare zi, dar mă obișnuisem. Mă făcea în toate felurile. Doar seara mă asculta și nu mă contrazicea niciodată. Îmi zicea că voi avea dreptate doar atunci când voi avea bani și putere. Nu era omul care să poarte ranchiună. Îmi amintesc că a fost criticat într-un articol din ziar, iar după ce-a citit, a spus că vrea să-i mulțumească personal acelui jurnalist. Noi ne uitam șocați, iar dl Halagian a avut o replică savuroasă: „Știți care este problema la fotbal? Important este să se scrie despre tine, nu contează dacă e de rău. Mai grav este când nu va mai scrie absolut nimic!”Profesorul Halagian a fost protagonistul multor momente delicioase. După un meci jucat în deplasare, cu Petrolul, încheiat la egalitate, 1-1, îl căuta prin vestiar pe Bogdan Mara. Voia să-l caftească, pentru că ratase o ocazie rară. Apoi am jucat la Ceahlăul, iar portarul Bogdan Vintilă a mers să-i reproșeze ceva arbitrului. Rău a făcut! După meci, nu a vrut să-l mai lase să urce în autocar. S-a întors cu Tunaru. Florin Halagian a fost mai mult decât un antrenor. Ne dădea și „zăhărelul”, ne arăta și biciul. Mulți „cunoscători” spuneau că vindea și cumpăra meciuri. Nimic mai fals! Cine l-a cunoscut știe cât bine a făcut Florin Halagian în fotbal. A spus mereu că, fără ajutorul lui Nicolae Dobrin, nu reușea să obțină două titluri cu Argeșul.
Un mesaj pentru actualii jucători ai echipei FC Argeș aveți?
– Jos pălăria pentru tot ce au realizat! Îi felicit pe toți cei de acolo, pe președintele Dani Coman, dar și pe dl primar Cristian Gentea. Deși nu-l cunosc personal, dânsul a dat și dă bani echipei. Am văzut că mulți „specialiști” îl atacă. Cum să critici un om care ajută fotbalul ? Doar în România se întâmplă așa ceva. Urât! Au ajuns niște neica nimeni să-și dea cu părerea despre oameni care ajută sportul. Dacă le dai o minge, calcă pe ea și apoi te întreabă de ce sare. Dar ei știu să dea indicații. Este ca și cum m-ar pune pe mine ministrul Sănătății și încep să le dau indicații medicilor, le spun cum să opereze. Concluzionând, îi doresc mult succes echipei FC Argeș în viitorul sezon!



0 Comentarii