Noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie) este una dintre cele mai vechi și cunoscute sărbători din tradiția populară românească. Este asociată cu începutul verii, fertilitatea, iubirea, belșugul și ideea că, pentru o noapte, granița dintre lumea oamenilor și lumea magică devine mai subțire.
În credințele populare, Sânzienele sunt zâne bune, luminoase și protectoare. Se spune că ele aduc noroc, sănătate și rod bogat, ocrotesc recoltele și au puteri vindecătoare. Totodată, tradiția spune că dacă nu sunt respectate, pot aduce furtuni, grindină sau necazuri.
Citește și: O firmă de avocatură bazată pe inteligență artificială a câștigat un proces în Anglia
Sărbătoarea are rădăcini precreștine și este legată de perioada solstițiului de vară, când zilele sunt cele mai lungi din an. Mai târziu, tradițiile populare s-au suprapus peste sărbătoarea creștină a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, celebrată pe 24 iunie.
Dorințe, dragoste și ritualuri populare
Noaptea de Sânziene este cunoscută mai ales pentru legătura cu iubirea și destinul. Printre cele mai răspândite obiceiuri se numără: punerea florilor de sânziene sub pernă – fetele nemăritate credeau că își vor visa viitorul soț. Împletirea coronițelor din sânziene – purtate pentru frumusețe, protecție și noroc. Aruncarea coroniței pe acoperiș – dacă rămânea agățată, era considerată semn de căsătorie fericită și viață lungă. Spălatul cu rouă dimineața – un ritual de frumusețe și noroc în dragoste. Culegerea florilor de sânziene – considerate plante cu proprietăți protectoare și vindecătoare.
Ce se făcea pentru noroc și protecție
În multe zone ale țării: se aprindeau focuri ritualice, peste care oamenii săreau simbolic pentru curățare de rele; se puneau cununi de sânziene la porți, ferestre, grajduri și stupi pentru protecția gospodăriei; se urmăreau semnele naturii pentru a afla cum va fi recolta și anul următor.
Există și legenda florii de ferigă, despre care se spunea că înflorește doar în această noapte și aduce noroc extraordinar celui care o găsește.
Teama de iele
În folclorul românesc apar și ielele, spirite misterioase despre care se credea că dansează noaptea pe câmpuri și în păduri. Din acest motiv, oamenii evitau să umble singuri după lăsarea întunericului și evitau locurile considerate „jucate de iele”.
Astăzi, Noaptea de Sânziene rămâne mai ales un simbol cultural al verii, al naturii și al speranței că dorințele și începuturile noi au un moment al lor în calendarul popular.
Citește și: Biserica Domnească din Curtea de Argeş şi-a redeschis porţile, deşi şantierul este încă în desfăşurare
0 Comentarii