După mulți ani petrecuți în arena clinică, incluzând și peste 2000 de gărzi, am reușit săptămâna trecută să salvez un pacient cu diagnosticul de … hiperinformare. Știm că informația este vitală în zilele noastre, iar o persoană insuficient informată este vulnerabilă, la fel cum și understresul este mai grav decât stresul. Dar mai știm și că, iată, “curiozitatea a omorât pisica”, deci suprainformarea poate fi periculoasă.
Sugestivul sinonim de infobezitate, descifrată mot a mot ca “îngrășare cu informații”, poate genera stres și anxietate prin livrarea torențială a datelor fără filtru și/sau pregătire prealabilă.
Ea mai poate fi definită și ca dificultate de înțelegere și luare a deciziilor din cauza abundenței de informații. Pacientul I. C., un elevat inginer, a tratat cu o seriozitate demnă de o cauză mai bună raportările smartwatch-ului său. Datele medicale cardiovasculare livrate de wearable device cuprindeau un număr de extrasistole care l-au îngrijorat pe pacientul meu. Mi-a trimis documentele pe What’s Up și am constatat că o parte dintre informații nu erau valide medical. L-am convocat urgent pe amicul meu la cabinet și mi-am dat seama că anxietatea alimentată de hiperinformare era cauza. Pledoaria mea de a selecta datele l-a convins și așa am salvat un pacient altfel decât eram obișnuit. Chiar el mi-a povestit din istoria militară cum piloții de pe bombardiere erau ei înșiși “bombardați” cu prea multe informații. Filtrarea datelor a redus semnificativ erorile umane.
În afara arenei clinice, infobezitatea se manifestă sub multiple aspecte, de exemplu, prin afișarea în timp real, în fiecare secundă a vitezei autovehiculului. Nu mai vorbim de știrile televizate care pot atinge un grad de detaliu ce, dincolo de inutilitate, poate fi toxic creând pur și simplu panică. În domeniul medical ne confruntăm cu citirea vorace a inseratelor medicamentoase, sfaturi de la dr. Google sau conversație directă cu Chat GPT, ca și ceasurile inteligente de la care am pornit analiza. Recomandăm măsurarea tensiunii arteriale de două ori pe zi, adică doar atunci când are valoare decizională; orice măsurare suplimentară este pură curiozitate care poate accentua stresul și crește suplimentar valorile tensionale, cu atât mai mult cu cât subiectul așteaptă cu nerăbdare afișarea rezultatelor. La fel, masa corporală se măsoară o dată pe săptămână. Tot ce este peste, e inutil sau chiar nociv prin tentația de a căuta tot felul de artificii de a o scădea de la o zi la alta cu un kg sau două. Cât despre consultația de tip second opinion, oficializată deja în România, considerăm că ea poate aduce beneficii la unii pacienți, dar nu și a treia, a patra sau a n-a opinie. În ultima ediție a prestigioasei reviste Paris Match, se spune că “arta lui Auguste Renoir nu este un foc care consumă, ci o lumină care regenerează”. Respectând proporțiile, aș spune că informația medicală adecvată și bine dozată are efect regenerativ, în timp ce flacăra suprainformării are efect consumptiv, stresul putând genera hipertensiune arterială, diabet zaharat, și chiar burnout în cazuri extreme.
Conf. Dr. Adrian Tase
Citește și Conf. dr. Adrian Tase: „Sănătatea argeşenilor – obiectiv prioritar”
0 Comentarii