Medicina românească tradițională bazată pe școala franceză (un exemplu strălucit fiind acad. dr. Daniel Danielopolu), respectiv germană (cu acad. dr. Victor Babeș în frunte), a fost unanim elogiată de-a lungul timpului.
Tot în galeria marilor medici români îl menționez cu recunoștință pe prof. dr. Costin Carp, mentorul multor generații de cardiologi care, după un stagiu în S.U.A., ne-a inoculat metoda de lucru care îmbină cititul vorace din cele mai bune surse bibliografice cu practica medicală asiduă.
Exodul medicilor români a dovedit și el, dintr-o altă perspectivă, capacitate profesională și științifică în spitalele din țările cu PIB înalt. Un merit deosebit pentru prof. dr. Mihai Gheorghiade din S.U.A., o somitate în cercetarea medicală, care a ajutat mult cardiologia românească.
Participarea medicilor români cu contribuții originale la congresele de rang înalt este, de asemenea, onorabilă. De exemplu, 41 de cardiologi români au fost în postura de moderatori sau prezentatori de lucrări științifice la ultimul congres al Societății Europene de profil.
În marile orașe s-au dezvoltat spitale private de mare nivel, cum sunt Ponderas, Monza, Sanador, Ares, Sf. Constantin, unele cu chirurgie robotică, iar Pipera Nord tinde să devină un AKH autohton. Demne de menționat sunt și eroismul medicilor și asistenților pe parcursul pandemiei, ca și situația de a funcționa în condițiile vecinătății teatrului de operațiuni militare, inclusiv atacuri cibernetice sau alte efecte ale războiului hibrid. În spitalele argeșene de stat sunt trei angiografe, la Spitalul Județean, Spitalul Militar și Spitalul Mioveni. Mulți asistenți medicali au studii superioare, conform standardelor Uniunii Europene. Avem în Argeș corpuri spitalicești noi sau renovate, cum sunt construcția centrului de radioterapie al Spitalului Județean de Urgență și modernizarea Spitalului de Pediatrie care ridică unitățile sanitare piteștene la un alt nivel de performanță.
„Prin fondurile PNRR se derulează proiecte ample în domeniul spitalicesc”
Prin fondurile PNRR se derulează proiecte ample în domeniul spitalicesc. Așa cum, după mai bine de trei decenii de stagnare, circulăm acum pe autostradă la Boița, Râșnov, Balș, în apropiere de Iași, sau spre Calafat, tot așa se vor construi noile spitale regionale, județene, municipale. Cu un ministru care se comportă cu naturalețe, are experiență internațională și este un bun cunoscător al epidemiologiei și managementului sanitar, sistemul de stat se organizează. Prof. dr. Alexandru Rafila a fost de altfel prezent de curând la Pitești împreună cu rectorul U.M.F. din București și managerul Spitalului Universitar de Urgență din Capitală la prima ediție a Simpozionului Carol Davila desfășurată în Aula Universității Constantin Brâncoveanu.
Încheiem cu un citat din memorie al d-lui prof. dr. Viorel Jinga, care observă că, în Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, cele mai importante poziții sunt ocupate de profesori doctori argeșeni: alături de Domnia-Sa care este rector, se află prof. dr. Dragoș Vinereanu ca Președinte al Senatului Universității și prof. dr. Cătălin Cârstoiu ca Decan. Îl mai menționăm ca argeșean pe prof. dr. Ovidiu Chioncel, șeful Unității Coronariene de la Institutul Național de Boli Cardiovasculare C. C. Iliescu București. Aceste personalități au mai oferit diplome de excelență, inclusiv unor medici argeșeni, în cadrul recentei Gale a Premiilor CMR de la Ateneul Român.
Conf. dr. Adrian Tase
Citește și Conf. univ. dr. Adrian Tase, activ la lucrările ştiinţifice ale Societăţii Europene de Cardiologie
Citește și Conf. dr. Adrian Tase: „Creierul şi nuca – o relaţie bioestetică”
0 Comentarii