Explozie pe piața petrolului: barilul sare de 100 de dolari, iar tensiunile din Golf riscă să împingă prețurile și mai sus

Cotațiile petrolului au accelerat puternic în ultimele ore, apropiindu-se de pragul de 110 dolari pe baril, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Amenințările reciproce dintre Israel și Iran, inclusiv posibile atacuri asupra infrastructurii energetice, au amplificat temerile investitorilor și au destabilizat piețele globale.

În paralel, efectele se resimt deja la consumatori. În Statele Unite, prețul mediu al benzinei a crescut abrupt, fiind cu peste 30% mai mare decât în urmă cu o lună. Costul unui galon de benzină obișnuită a ajuns la aproape 3,84 dolari, semnalând o presiune tot mai mare asupra șoferilor.

Administrația de la Washington a încercat să limiteze impactul printr-o serie de măsuri, însă rezultatele sunt, cel puțin deocamdată, modeste. Decizia președintelui Donald Trump de a suspenda temporar Legea Jones — care restricționează transportul intern de petrol la nave americane — ar urma să faciliteze livrările interne. Cu toate acestea, specialiștii susțin că efectul real asupra prețurilor va fi aproape nesemnificativ.

În plus, industria maritimă americană a reacționat critic, avertizând că această derogare ar putea afecta companiile locale fără să aducă beneficii reale consumatorilor.

Între timp, tensiunile din regiunea Golfului Persic continuă să crească. Iranul a transmis că instalațiile petroliere din state precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar ar putea deveni ținte legitime, sporind riscurile pentru infrastructura energetică globală.

Analiștii avertizează că piața include deja un „premium de risc” în creștere, iar scenariile pesimiste indică o posibilă urcare a prețului petrolului până la 120 de dolari pe baril în perioada imediat următoare. O astfel de evoluție ar putea împinge benzina peste pragul de 4 dolari pe galon în SUA.

Un factor major de incertitudine rămâne situația din Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial. Blocajele din zonă au început să afecteze lanțurile de aprovizionare: nave încărcate stau în așteptare, spațiile de stocare se umplu rapid, iar producătorii sunt forțați să reducă extracția.

În paralel, Washingtonul a încercat să compenseze lipsa de ofertă prin relaxarea unor sancțiuni. Companiile americane au primit undă verde pentru a colabora cu industria petrolieră din Venezuela, iar restricțiile asupra unor transporturi de petrol rusesc au fost temporar ridicate. De asemenea, au fost eliberate cantități semnificative din rezervele strategice.

Cu toate acestea, măsurile adoptate nu au reușit să calmeze piețele. În lipsa unei detensionări rapide a situației din regiune, analiștii se așteaptă ca volatilitatea și presiunea asupra prețurilor energiei să continue.