- Dan Andronic. 1 martie 2026,
Din cuprinsul articolului
Să nu ne facem iluzii. În politica la nivel înalt, tăcerea și inerția sunt de multe ori mai asurzitoare și mai periculoase decât o declarație oficială. Toată floarea #rezist aplaudă astăzi imaginea de „administrator providențial” a premierului Ilie Bolojan, omul venit să taie în carne vie pentru a salva bugetul. Deocamdată doar a tăiat în carne vie, reușind să creeze niște răni morale (pardon, mortale!) economiei. Buget n-are, deci nu prea poate salva nimic.
Dar, dacă ne ridicăm privirea din tabelele de deficit și ne uităm pe harta geopolitică, mai ales în aceste zile, observăm o anomalie gravă: relația economică cu Statele Unite ale Americii a intrat într-o bruscă, tăcută și aparent inexplicabilă eră glaciară. O atitudine care este extrem de greu de înțeles pentru unii, dar care are o explicație tipic românească.
De ce boicotează Ilie Bolojan „Marele Licurici”
De ce fuge de o colaborare strânsă cu Washingtonul într-un moment de criză globală? Răspunsul nu stă în vreo inabilitate diplomatică a premierului. Este un boicot calculat, rece, generat de trei mari resorturi de putere din umbră.
Pentru actualul premier, leul românesc trebuie să învețe germana. Ilie Bolojan este produsul administrativ și politic al Vestului, dar nu al celui transatlantic, ci al celui bruxellez, cum se spune în limba păsărească a funcționarilor. Mai exact, grupul de interese din spatele său respiră adânc aerul financiar al Berlinului și, mai rar, dar încă respiră, cel al Parisului. Nu pot uita atașamentul său față de Dragoș Anastasescu și legăturile cu industria germană.
Dar, dacă ne ridicăm privirea din tabelele de deficit și ne uităm pe harta geopolitică, mai ales în aceste zile, observăm o anomalie gravă: relația economică cu Statele Unite ale Americii a intrat într-o bruscă, tăcută și aparent inexplicabilă eră glaciară. O atitudine care este extrem de greu de înțeles pentru unii, dar care are o explicație tipic românească.
Investițiile germane și franceze dictează ritmul economic al cheltuirii sumelor uriașe din pachetul SAFE, unde contractele cu Rheinmetall (sursa Hotnews) domină lista de achiziții. Nu m-ar mira ca Ilie Bolojan să fi bătut cu pantoful în masă. Prea seamănă cu Nikita Hrușciov.
Nu credeți? Potrivit sursei citate, la un calcul rapid, din cele 9,5 miliarde de euro alocate achizițiilor de armament, peste 4,5 miliarde de euro au fost direcționate de Ilie Bolojan spre industria germană. De la zona antiaeriană cu rază scurtă/muniție la mașina de luptă a infanteriei (Rheinmetall Lynx) și sistemele de rachete cu rază medie (Diehl IRIS-T)… toate acestea vin de pe malurile Rhinului, nu ale Potomacului.
Planul premierului
Într-o Europă în care Germania încearcă disperată să se decupleze de hegemonia americană, prim-ministrul român execută o partitură clară. Distanțarea de interesele economice ale SUA este, în realitate, o garanție oferită capitalului german că interesele sale în România nu vor fi deranjate de o ofensivă economică sau strategică americană. Bolojan a ales Poarta Brandenburg, sacrificând Parteneriatul Strategic pe altarul intereselor Berlinului.
Nu este singura condiționare pe care am identificat-o. Dacă săpăm un strat mai jos, intrăm în zona serviciilor și a sistemului subteran în care se întrezărește umbra lui Florian Coldea și filiera „Deep State-ului”. Pentru cunoscătorii jocurilor din culise, apropierea veche a lui Ilie Bolojan de fostul prim-adjunct al SRI nu este un secret. De pe vremea primului mandat de primar la Oradea. Până în zilele noastre.
Asocierea cu sistemul ocult de putere clădit odinioară de Florian Coldea clarifică această frână trasă în relația cu americanii. Fostul șef operativ al SRI a fost mereu recunoscut în sistem pentru afinitățile sale puternic filo-franceze, adesea în detrimentul unei alinieri cu Washingtonul. Iar interesele sale economice au gravitat în aceeași zonă.
Relația cu Nicușor Dan
Dar în mod real cred că miza sa reală este supraviețuirea politică.
Având ca obiectiv alegerile prezidențiale din 2030 și sabotarea președinției lui Nicușor Dan. Dacă primele două motive țin de geopolitică și servicii secrete, al treilea este pură mecanică de putere internă. Ținta finală a lui Bolojan nu este să iasă la pensie de la Palatul Victoria, ci să ajungă la Palatul Cotroceni în 2030. Problema lui majoră? Nicușor Dan.
Pentru a-i boicota mandatul, pentru a-i dovedi ineficiența și a-i tăia aripile spre o viitoare consolidare a puterii, Bolojan trebuie să saboteze exact resursa externă care îl poate legitima pe Nicușor Dan. Așa că Bolojan alege să construiască un pol de putere alternativ, blocând subtil orice inițiativă de amploare care ar asigura succesul extern al președinției lui Nicușor Dan. Astfel se explică insistența cu care “oamenii de bine” din USR, în frunte cu șarmanta Oana Țoiu, au încercat să-l convingă pe Nicușor Dan să nu se ducă la întâlnirea cu Donald Trump.
Este un război de uzură, în care țara este ținută pe loc doar pentru ca un lider să-și asigure un culoar politic peste patru ani.
Însă acest joc este la propriu, o ruletă rusească. Ilie Bolojan se joacă nu doar cu propriul viitor politic, ci cu însăși busola de securitate a României. Cu viitorul economic, favorizând multinaționalele și zdrobind întreprinzătorii autohtoni, electoratul tradițional al PNL.
Rămâne de văzut cât timp va mai avea pentru acest joc dublu înainte să activeze anticorpii sistemului.
Citește și:
0 Comentarii