# N-am intrat în Schengen, dar vom avea Strategie Naţională Anticorupţie. Luni, 3 octombrie, la Ministerul Justiției s-a desfășurat masa rotundă având ca temă implicarea eficientă a cetățeanului în viitoarea Strategie Națională Anticorupție (SNA). Alături de conducerile Ministerului de Justiţie, Alianţei pentru o Românie Curată şi Societăţii Academice din România, au participat reprezentanţi ai societăţii civile, ai mediului de afaceri, ai ambasadelor, precum şi personalităţi ale vieţii publice.
Cu privire la noua SNA, Ministerul Justiției a inițiat o serie de consultări publice, în cadrul cărora evenimentul de luni a constituit parte integrantă. În cadrul dezbaterii publice s-a pus accentul pe măsurile preventive şi de creştere a transparenţei instituţionale, precum şi pe rolul societăţii civile în procesul de monitorizare a noii Strategii Naţionale Anticorupţie. Au participat Alina Mihaela Bica, secretar de stat în MJ, Alina Mungiu Pippidi, președinte SAR, Cornel Călinescu, Director MJ, Peter Eckstein Kovacs, fost consilier prezidențial, dr. Jănică Arion Țigănașu, director DGA, Bogdan Hossu (Cartel Alfa), Ioana Lazăr – secretar general adjunct la Ministerul Educației, Răzvan Bobulescu (Alma Mater), Lelia Oanță – director Direcția Strategii Guvernamentale, jurnaliști etc.
Încă de la începutul dezbaterilor, dr. Jănică Arion Țigănașu a propus introducerea în legislație a testului de integritate la funcționarii publici și prin extensie la toți bugetarii. Asta însemnând că acolo unde există vulnerabilitate, stabilită în urma sesizărilor primite de la cetățeni, se poate simula un test de integritate (de exemplu o dare de mită) care, dacă este picat, poate conduce la destituirea imediată. E drept, fără nici un demers penal. Însă pentru stat e de preferat acest procedeu, având în vedere că în cazul angajaților din vamă trimiși în judecată pentru fapte de corupție, aceștia nu pot fi destituiți până la terminarea procesului penal, care poate dura și câțiva ani.
Procurori specializaţi pe infracţiuni în domeniul administraţiei publice
Nicușor Dan, de la Asociația ”Salvați Bucureștiul”, a propus înființarea unui corp de procurori specializat pe infracțiunile din domeniul administrației publice, care altfel stau la rând după crime, violuri și alte fapte penale care nu sunt deloc puține. Această asociație are mai multe dosare în instanță decât Corpul de Control al Prefecturii. Nemaivorbind de faptul că prefectura pierde procesele iar ONG-ul le câștigă. Doamna Alina Mungiu Pippidi a subliniat rolul ”sublim, care lipsește cu desăvârșire” al comisiilor de etică din cadrul instituțiilor publice, care mai mult mimează funcționarea, adeseori acestea neavând niciun proces verbal de ședință. Sindicalistul Bogdan Hossu a fost unul dintre cei mai activi participanți. A propus ca Inspecția Judiciară să fie independentă față de orice instituție din Justiție, inclusiv CSM pentru că este absurd ca aceeași instanță, într-un interval scurt de timp, să emită hotărâri diferite pe cauze identice. Peter Eckstein Kovacs a avut un expozeu bogat pe tema finanțării partidelor politice, propunând ca toată cheltuiala să fie de la buget. De asemenea, a arătat că avocații – parlamentari au interzis prin lege să intre în procese împotriva statului, dar au voie să apere instituțiile statului, aceasta fiind o puternică sursă de corupție. A nominalizat destule cazuri, care dealtfel sunt cunoscute opiniei publice. Dan Mihai, avocat colaborator al Alianței pentru o Românie Curată, a subliniat necesitatea modificării Legii informațiilor de interes public și a Legii Transparenței. Una peste alta a fost o dezbatere utilă, așa cum vor fi mai multe în perioada următoare, până la punerea în operă a Strategiei Naționale Anticorupție.
Cristian VASILE
0 Comentarii