La finalul lunii octombrie 2018, soția inginerului silvic Sever Pahonțu, fosta judecătoare Gabriela Pahonțu, președinta Judecătoriei Curtea de Argeș, într-un interviu acordat Jurnalului, a acceptat să vorbească despre infernul la care a fost supus acesta în cadrul serviciului de la Direcția Silvică Argeș, sub conducerea lui Armand Chiriloiu. Regim sancționatoriu halucinant, ca urmare a neintervenției ing. silvic Sever Pahonțu la soția sa, președinta Judecătoriei Curtea de Argeș, pentru „optimizarea” dosarului în care a fost condamnată la închisoare cu executare Alina Chiriloiu, soția directorului Armand Chiriloiu.
În final, funcționarul public ing. silvic Sever Pahonțu a decedat de cancer din cauza stresului și a torturii permanente, fizice și psihice, de la locul de muncă. Reamintim că ing. silvic Sever Pahonțu, ajuns în condiția efectivă de muribund, a scris un memoriu-denunț prin care a adus această situație la cunoștința autorităților publice, adică Prefectura Argeș, Consiliul Judeţean Argeș și RA Romsilva, rămas fără nicio reacție din partea acestora până în ziua de azi, împotriva legii și a bunului simț.
În memoriul său, funcționarul public ing. silvic Sever Pahonțu explică tortura suferită la locul de muncă: „Începând cu anul 2012, mi s-au aplicat numeroase sancțiuni disciplinare, tocmai pentru că în contractul colectiv de muncă există prevederea conform căreia salariatului care are trei sancțiuni disciplinare definitive i se desface contractul de muncă. Am contestat toate aceste sancțiuni în instanță și am câștigat definitiv […]
De asemenea, directorul Direcției Silvice, Armand Chiriloiu, a formulat împotriva mea 5 plângeri penale […] Evident că am contestat și această măsură abuzivă, am câștigat definitiv în instanță și în baza hotărârii judecătorești am fost reintegrat în funcție […] Din anul 2012 nu am primit calculator în dotare pentru întocmirea situațiilor cerute de fișa postului, colegilor fiindu-le interzis să-mi permită accesul la calculatoarele lor.
În luna octombrie 2015, am fost mutat forțat cu biroul în camera/magazia îngrijitoarei de ocol, unde încălzirea nu funcționează corespunzător și unde sunt depozitate materialele de curățenie”.
În ce privește decesul funcționarului public ing silvic Sever Pahonțu, se conturează clar cauza în urma declarației medicului Cătălin Cârstoiu: „Sever Pahonţu a avut în 2016 două internări în Spitalul Universitar. Afecţiunile sale puteau fi provocate de stres la locul de muncă”.
Mai există o acuzație publică gravă, aberantă, ca într-un film de groază, cu privire la faptul că directorul Chiriloiu a interzis participarea funcționarilor publici din subordine la înmormântarea colegului lor. L-am întrebat despre această acuzație pe directorul Chiriloiu, însă acesta nu răspunde, împotriva propriului interes. Poate că nu e adevărat, poate a fost și el la înmormântarea colegului Sever Pahonțu, cum ar fi fost normal. Referitor la această acuzație, fostul şef al Direcţiei Silvice Argeş, Gheorghe Davidescu, a declarat: „Am fost la înmormântarea lui Sever Pahonţu, dar din păcate nu am văzut niciun coleg pe acolo, absolut niciunul, deci teroarea şi-a făcut efectul”.
În continuare, campania de presă încearcă să lămurească de ce instituții publice ale statului român nu își fac datoria, astfel încât opinia publică să afle cauza morții funcționarului public ing. silvic Sever Pahonțu. Repetăm, poate directorul Chiriloiu nu are nicio vină și funcționarii publici din instituțiile publice, plus poliția și procuratura, prefăcându-se că îl acoperă doar sporesc gradul de acuzare!
„Am avut situații de acest gen, în care am sesizări către Parchet”
Campania noastră de presă continuă astăzi cu Marian Fulga, fost vicepreședinte al Consiliului Județean Argeș (2004-2008), atunci când președinte era Constantin Nicolescu, iar celălalt vicepreședinte – Florea Costache. Fiind de profesie jurist, dl Fulga știe foarte bine circuitul unei petiții adresate unei instituții publice.
„Când primeam un astfel de document, îl direcționam la compartimentul de specialitate, cu rezoluția de a fi comunicate respectivele cerințe din petiție. Apoi, aceasta se întorcea cu răspunsul respectiv, semnam și noi la final, fie președintele, fie vicepreședintele, și transmiteam către petiționar. Dacă petiția conține acuzații privind fapte grave, abuzuri, ne consultăm și cu serviciul juridic legat de aceste chestiuni și se poate face o plângere, o sesizare către organele specializate ale statului, în vederea cercetării respectivelor aspecte, care pot duce la concluzia că există o suspiciune rezonabilă în ceea ce privește săvârșirea unei infracțiuni” – ne-a spus dl. Fulga, care a adăugat: „Din experiența mea de vicepreședinte, vă pot spune că am avut situații de acest gen, în care am făcut respectivele sesizări, demersuri către Parchet, în vederea cercetării unor posibile infracțiuni”.
„Nu-l dosesc cei de la Juridic, sau îl dosesc, probabil, cu solicitări venite de deasupa lor, ca ierarhie”
Cât privește cazul inginerului silvic Sever Pahonțu, în care atât Prefectura, cât și Consiliul Județean Argeș ascund adevărul, nespunând ce au făcut cu memoriul-denunț al acestuia, Marian Fulga ne-a declarat: „Da, pot fi suspiciuni în sensul săvârșirii infracțiunii de neglijență în serviciu sau abuz în serviciu în cazul celor care trebuiau să rezolve respectiva situație (de la Prefectură și de la C.J. Argeș – n.r.). În condițiile în care în termenul legal, fie de 10 zile, fie de 30 de zile, nu au răspuns solicitării sau petiției”. Instituțiile statului încalcă astfel legea și sunt, iată, în opinia fostului vicepreședinte al C.J. Argeș, „pasibile fie de neglijență în serviciu, fie de abuz în serviciu”.
L-am mai întrebat pe Marian Fulga dacă este posibil ca o instituție de genul Prefecturii sau al Consiliului Județean să dosească un memoriu. „În România este posibil orice, nu mă mai miră nimic. Nu-l dosesc cei de la Juridic, sau îl dosesc, probabil, cu solicitări venite de deasupa lor, ca ierarhie. Vă dați seama că, ținând cont de ierarhie, de statul de funcții, atunci când se adresează cineva Consiliului Județean sau Prefecturii, automat ajunge (petiția – n.r.) fie la președinte, fie la vicepreședinte, fie la prefect, fie la subprefect, el direcționează către un compartiment de specialitate, apoi își pune viza și Juridicul, după care se întoarce în final pentru a semna tot acel președinte ori vicepreședinte sau prefect ori subprefect, urmând să se dea răspuns petiționarului” – ne-a precizat fostul vicepreședinte.
Uneori, în statul român și în județul Argeș, răspuns nu primim nici noi, ziariștii, deși am solicitat acest lucru în baza Legii 544/2001, a liberului acces la informațiile de interes public. Ex-vicepreședintele CJ Argeș, Marian Fulga, lămurește și soluția: „Normal, pentru astfel de documente, ar trebui să existe un registru de intrări, un registru de ieșiri, să vedem dacă a intrat, de ce nu s-a soluționat, să vedem dacă a ieșit; sunt aspecte care pot fi analizate” – ne-a spus Marian Fulga, care, pentru aflarea adevărului, ne-a sugerat și o soluție: „Trebuie să-i chemați în judecată pe latură civilă. E vorba despre obținerea unei hotărâri judecătorești, care, dacă nu e pusă în executare, automat - plângere penală pentru nerespectarea acelei hotărâri”.
0 Comentarii