O bijuterie arhitectonică albă, unică în Europa de Est

# Relu Nica: ”Mi-am construit hotelul cu gheaţă din Lacul Bâlea”. Relu Nica și-a legat numele de cel al Transfăgărășanului. Cum? Ei, bine, argeșeanul  nostru este cel care a introdus în România conceptul de hotel de gheață. ”Ice Hotel” de la Bâlea Lac, hotelul al cărui nume a ajuns să fie acum disputat și în instanță cu o firmă din Suedia, a fost proiectat în întregime de către Relu şi e unicul hotel de acest gen din Europa de Est.

Un uriaş iglu, schiţat în şase-şapte desene

De ce i-ar veni cuiva ideea de a construi un hotel de gheaţă în munţi? „Fiind un pasionat al muntelui, am colindat prin ţară, inclusiv iarna. Am dormit prin hoteluri, cabane sau în cort. Iarna, în cort, nu este deloc avantajos, este frig. M-am gândit că aş putea îmbunătăţi condiţiile „de locuit” în locurile în care nu există spaţii de cazare amenajate.”, îşi începe relatarea Relu, interlocutorul meu. În decursul peregrinărilor lui prin munţi, a învăţat de la alpinişti cu experienţă că un adăpost de zăpadă este mult mai călduros decât orice cort. Eschimoşii de la Polul Nord nu doar că supravieţuiesc, ci trăiesc în condiţii chiar rezonabile în iglu-urile lor din zăpadă. Ca salvamontist, Relu Nica a fost nevoit adesea să îşi caute adăpost, pe munte. „De aici până la ideea unui hotel de gheaţă în munţii noştri au stat câteva proiecte pe care le-am elaborat în timp ce eram cabanier la Piscul Negru. Am lucrat la el vreo doi ani. Am schiţat atunci cam vreo 6-7 desene, pe care le-am şi testat în curtea cabanei. Am ales, în cele din urmă, varianta deja cunoscută de toată lumea.”, îşi continuă povestirea salvamontistul. ”Ice Hotel” de la Bâlea a fost construit în anul 2005. Materialul de construcţie a fost furnizat de Lacul Bâlea, deoarece gheaţa din care a fost construit hotelul a fost scoasă chiar din lac.
Hotelul proiectat de Relu a luat forma unui uriaş iglu, dar cu un design futurist. Acoperişul era asemănător cu cel al „Operei din Sydney”, dar la o scară redusă, desigur. Arcade de gheaţă, mese şi scaune de gheaţă acoperite cu câte o blăniţă de miel, paturi de gheaţă, un întreg mobilier din gheaţă, totul iluminat cu ajutorul curentului electric, toate acestea fac parte din decorul de basm al hotelului. Până și eschimoşii i-ar fi invidiat pe turiştii cazaţi la Ice Hotel.

A fost instructor de supravieţuire prin nisipurile Africii

Nu doar Canada are un „Survivorman”, celebrul realizator Les Stroud al emisiunii  de pe canalul TV Discovery, ci îl avem și noi, argeșenii, pe al nostru. Relu Nica nu ştie doar să proiecteze hoteluri de gheaţă. A urmat o adevărată şcoală de supravieţuire, încă de pe vremea când făcea armata, la vânătorii de munte. La ceea ce a învăţat pe atunci, s-a adăugat experienţa de om al muntelui, alpinist şi salvamontist şi cea dobândită din expediţiile internaţionale la care a luat parte. Acum are proprii elevi, pe care îi instruieşte în tehnici de supravieţuire. „Ucenicii” învaţă de la el, în mijlocul naturii şi cu mijloace rudimentare, cum să-şi construiască un adăpost, să „citească” urme, să se camufleze eficient, să-şi confecţioneze un cuţit dintr-o bucată de fier, cum să aprindă focul fără chibrituri, numai cu două bucăţi de lemn, cum să-şi confecţioneze un arc şi săgeţi, ce plante sunt comestibile şi se pot consuma ca hrană, dar şi elemente de alpinism şi noţiuni de prim-ajutor.
În primăvara anului 2007, ca instructor de tehnici de supravieţuire în medii ostile la Departamentul Misiuni Expediţionare al Oceanic Club, a participat la expediţia internaţională „Atlas 2007”, prin nisipurile Africii, timp de o lună, alături de o echipă de cercetători de la Oceanic Club şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. „A fost foarte interesantă acea expediţie. Eu eram consultant pe tehnici de supravieţuire, pentru că nu era uşor de străbătut deşertul.”, îşi aminteşte Relu.

„Un refugiu luminat pe munte este ca un far pe mare”

Pe 25 august, anul acesta, împreună cu Asociaţia pentru Ecologie şi Turism Montan EcoXtrem din Bucureşti, ca membru al Salvamont Argeş, a participat la montarea de panouri fotovoltaice la refugiile de creastă din Masivul Făgăraş. Aceste panouri sunt echipamente ce transformă energia solară în energie electrică. Şase refugii din Munţii Făgăraş au fost echipate: Fereastra Zmeilor, Scara, Cota 2000, Podul Giurgiului, Fereastra Mică şi Iezer. Iniţiativa i-a aparţinut unui cetăţean american, Frederic Enea, al cărui tată este argeşean şi care a îndrăgit drumeţiile prin munţii României. „Eu pot să spun că este o iniţiativă pentru siguranţa turiştilor, confortul din punctul meu de vedere pică pe planul secund. Un telefon mobil încărcat îţi dă şansa să suni prietenii ca să le spui unde eşti, iar un refugiu luminat cât de puţin poate fi ca un far pe mare pentru cei care sunt pe traseu şi nu au lanterne frontale.”, explică Relu Nica. Eroul reportajului nostru nu e genul de  om care să prindă rădăcini într-un loc. E un om de acţiune, nu se omoară după confort, dar iubeşte natura cu toată dăruirea. Dacă îl întrebi ce ocupaţie are… răspunsul e uluitor: „Ca ocupaţie, sunt salvamontist voluntar, iar ca pregătire sunt alpinist utilitar, lucrător comercial, miner, sondor şi tâmplar.” A locuit în Bucureşti, timp de trei ani, dar l-a rechemat muntele.  „Acum m-am mutat din nou la munte, la un hotel, unde m-am angajat în dezvoltarea clădirii şi posibilităţilor de petrecere a timpului liber. De la 1 august mă aflu la Piscul Negru, pe Transfăgărăşan, la km 103 (la 14 km de Bâlea Lac). Ocazia asta, de a mă muta la munte, a venit pentru mine la momentul potrivit. ”
Adriana Gândilă