La finalul lunii octombrie 2018, soția inginerului silvic Sever Pahonțu, fosta judecătoare Gabriela Pahonțu, președinta Judecătoriei Curtea de Argeș, într-un interviu acordat Jurnalului, a acceptat să vorbească despre infernul la care a fost supus acesta în cadrul serviciului de la Direcția Silvică Argeș, sub conducerea lui Armand Chiriloiu. Regim sancționatoriu halucinant, ca urmare a neintervenției ing. silvic Sever Pahonțu la soția sa, președinta Judecătoriei Curtea de Argeș, pentru „optimizarea” dosarului în care a fost condamnată la închisoare cu executare Alina Chiriloiu, soția directorului Armand Chiriloiu.
În final, funcționarul public ing. silvic Sever Pahonțu a decedat de cancer din cauza stresului și a torturii permanente, fizice și psihice, de la locul de muncă. Reamintim că ing. silvic Sever Pahonțu, ajuns în condiția efectivă de muribund, a scris un memoriu-denunț prin care a adus această situație la cunoștința autorităților publice, adică Prefectura Argeș, Consiliul Judeţean Argeș și RA Romsilva, rămas fără nicio reacție din partea acestora până în ziua de azi, împotriva legii și a bunului simț.
În memoriul său, funcționarul public ing. silvic Sever Pahonțu, explică tortura suferită la locul de muncă: „Începând cu anul 2012, mi s-au aplicat numeroase sancțiuni disciplinare, tocmai pentru că în contractul colectiv de muncă există prevederea conform căreia salariatului care are trei sancțiuni disciplinare definitive i se desface contractul de muncă. Am contestat toate aceste sancțiuni în instanță și am câștigat definitiv […]
De asemenea, directorul Direcției Silvice, Armand Chiriloiu, a formulat împotriva mea 5 plângeri penale […] Evident că am contestat și această măsură abuzivă, am câștigat definitiv în instanță și în baza hotărârii judecătorești am fost reintegrat în funcție […] Din anul 2012 nu am primit calculator în dotare pentru întocmirea situațiilor cerute de fișa postului, colegilor fiindu-le interzis să-mi permită accesul la calculatoarele lor.
În luna octombrie 2015, am fost mutat forțat cu biroul în camera/magazia îngrijitoarei de ocol, unde încălzirea nu funcționează corespunzător și unde sunt depozitate materialele de curățenie”.
În ce privește decesul funcționarului public ing silvic Sever Pahonțu, se conturează clar cauza în urma declarației medicului Cătălin Cârstoiu: „Sever Pahonţu a avut în 2016 două internări în Spitalul Universitar. Afecţiunile sale puteau fi provocate de stres la locul de muncă”.
Mai există o acuzație publică gravă, aberantă, ca într-un film de groază, cu privire la faptul că directorul Chiriloiu a interzis participarea funcționarilor publici din subordine la înmormântarea colegului lor. L-am întrebat despre această acuzație pe directorul Chiriloiu, însă acesta nu răspunde, împotriva propriului interes. Poate că nu e adevărat, poate a fost și el la înmormântarea colegului Sever Pahonțu, cum ar fi fost normal. Referitor la această acuzație, fostul şef al Direcţiei Silvice Argeş, Gheorghe Davidescu, a declarat: „Am fost la înmormântarea lui Sever Pahonţu, dar din păcate nu am văzut niciun coleg pe acolo, absolut niciunul, deci teroarea şi-a făcut efectul”.
În continuare, campania de presă încearcă să lămurească de ce instituții publice ale statului român nu își fac datoria, astfel încât opinia publică să afle cauza morții funcționarului public ing. silvic Sever Pahonțu. Repetăm, poate directorul Chiriloiu nu are nicio vină și funcționarii publici din instituțiile publice, plus poliția și procuratura, prefăcându-se că îl acoperă doar sporesc gradul de acuzare!
„Am avut oameni pe care i-am dat afară, am avut oameni pe care i-am trimis în Justiție”
Pentru această ediție am luat legătura cu Filip Georgescu, fost deputat, care a condus atât Direcția Silvică Argeș, mai mulți ani, cât și Regia Națională a Pădurilor, din postura de director general. L-am întrebat, în primul rând, despre maniera în care a soluționat sesizările sau memoriile, atunci când conducea cele două instituții din silvicultură.
Dacă o persoană, un salariat, ajungea la dumneavoastră, când erați director la Romsilva sau la Direcția Silvică, cu un memoriu în care reclama niște abuzuri sau fapte grave, ce făceați dumneavoastră cu acel memoriu?
– Normal că dădeam spre verificare unei comisii, indiferent că eram director la direcția județeană sau la Romsilva. Apoi, respectivii membri ai comisiei mă informau, făceau un raport în care spuneau dacă se adeverește sau nu se adeverește ceea ce se spunea în memoriu. După care făceam cunoscut mai departe. Scriam urmare a cutare….verificând nu știu ce…. nu se constată ceea ce dumneavoastră reclamați și semnam.
Sau dacă, în schimb, se constata că este real, ce se întâmpla?
– Dacă se constata, atunci nu aveam ce discuta. Luam măsuri.
Ați avut astfel de cazuri, că ați fost mult timp la conducere?!
– Sigur că am avut. Am avut oameni pe care i-am dat afară, am avut oameni pe care i-am trimis în Justiție… Dar trebuie să spun că, în 90 la sută din reclamații, semnatarii nu aveau dreptate. O pot face din răzbunare sau din cine știe ce alt interes.
Deci, ca șef de instituție, dai spre cercetare, nu îngropi sub preș, despre asta este vorba…
– Da, instituțiile trebuie să își facă datoria.
Cam câți ani ați condus instituțiile din silvicultură??
– Păi, la Direcția Silvică Argeș am fost vreo șapte ani și jumătate, aproape opt ani, la regie doi ani jumate, la ocoale am fost vreo șapte ani, la Ocolul Costești vreo trei ani, după aia, la Ocolul Pitești vreo trei ani, după care am ajuns la Parlament, după care am zis să mă opresc.
„Acordarea primelor de pensionare a fost cea mai mare tâmpenie, dar a fost opera sindicatelor”
Ce părere aveți despre reorganizarea Romsilva pe care o vrea ministrul Mircea Fechet?
– Sincer să fiu, nu știu, pentru că nu prea mă uit la televizor, că am așa, o silă de tot ce se întâmplă în țara asta. M-a dezamăgit toată lumea, toate partidele politice s-au populat cu o serie de oameni care sunt destul de șubrezi intelectual și profesional. Și apoi, la vârsta mea… Nu m-am mai implicat în politică, deși am fost solicitat. Mai bine îmi văd de treaba mea. A fost perioada când am fost ce am fost, acum s-a terminat. Acum… alții. Dar acești alții mă dezamăgesc. Din punct de vedere profesional, din punct de vedere politic, intelectual, așa cum spuneam. Mă refer în general, la viața politică. Eu am în continuare o părere foarte bună despre primarul Piteștiului și despre președintele Consiliului Județean Argeș, care fac treabă. Piteștiul e o frumusețe, ăstălalt de la Consiliul Județean a făcut atâtea asfaltări, m-am minunat când m-am dus prin sudul județului…
Se discută acum foarte mult despre primele astea uriașe de pensionare care se dau silvicultorilor la plecare. Dumneavoastră nu ați primit, dar ce părere aveți, sunt normale?
– Nu, eu nu am luat, dar vreau să spun că asta a fost cea mai mare tâmpenie posibilă și vreau să spun că este opera sindicatelor. Sindicatele au ajuns în țara asta, în toate sectoarele, să dispună ce vor. Au o avere incomensurabilă, lăsată într-o paragină totală, dar amenință cu salariații. Sub presiunea asta, Executivul, ministerele, regiile, sunt obligate cumva să dea măriri de salariu, beneficii. Dar s-a ajuns prea departe. Dacă stai să te gândești, din punct de vedere legal e corect dar din punct de vedere moral nu prea e corect. Pentru că e averea statului și nu poți să o dijmuiești cum vrei tu!
0 Comentarii