Kurtos Kalacs, cunoscut și sub numele de cozonac secuiesc sau cozonac transilvănean, este o delicatesă tradițională în bucătăria ungară și în regiunea Europei Centrale. Cu un exterior crocant și un miez moale, aromat și dulce, acest desert a captivat gusturile oamenilor de secole întregi. Originea sa este învăluită într-un voal de mister și controverse, devenind subiect de dezbatere între mai multe culturi și națiuni care revendică paternitatea acestei specialități.
xistă multiple teorii și legende care încearcă să explice originile acestui desert îmbietor. Una dintre cele mai populare ipoteze susține că ar avea origini în Transilvania, în cadrul comunității secuiești. Secuii, un grup etnic maghiar din această regiune, au fost creditați adesea cu crearea acestui desert, folosind tehnici tradiționale de coacere pe lemne.
Citește și: O fetiță de 8 ani din Pitești are nevoie de noi pentru a-și salva viața!
Totuși, există și alte păreri care sugerează că kurtos kalacs are rădăcini mai vechi și că ar fi fost influențat de alte culturi din regiunea Europei Centrale. Unele teorii indică faptul că acest desert ar fi putut fi inspirat de turtele rumenite ale populațiilor săsești din Transilvania sau chiar de alte produse similare din Europa Centrală.
În evoluția sa de-a lungul timpului, a devenit parte integrantă a bucătăriei ungare și a culturii gastronomice din regiunea Transilvaniei. A fost adaptat și rafinat de-a lungul secolelor, cu ingrediente și tehnici de preparare variind în funcție de regiune și de preferințele locale.
În Ungaria, i se spune kurtosfank, adică gogoașă de kurtos. E tot o variantă șerpuită, dar nu se face la foc, pe cărbune, cum se face al nostru, ci în ulei. De aceea este, practic, ca o gogoașă. La austrieci vedem prügelkrapfen, care e și denumirea oficială.
Citește și: Cazul profei de la Mioarele arestată în dosarul împrumuturilor de la CAR-ul din Suceava
Kurtos-ul de la cehi, însă, este cel mai apropiat de varianta noastră, dacă este să ne raportăm la formă și la constituție. Aici, acest desert se numește trdelník, denumire ce vine din cuvântul „trudă”. Bățul la această variantă de kurtos e mult mai conic, iar partea de jos se unește când se scoate de pe băț, ceea ce, în final reiese un cornet. Cehii sunt foarte creativi, pun în cornet înghețată, ciocolată sau chiar și salate, după cum povestește Zoltan.
În Germania i se spune baumkuchen și se face cu un aluat mai fluid. Bucătarii și bucătăresele jonglează aici mai mult cu aluatul, în sensul că îl pun pe băț, îl coc, apoi iar mai pun aluat pe băț și tot așa până se fac 10-15 straturi pe băț, toate coapte cum trebuie. Îl scot apoi de pe băț și îl taie în felii. Felia arată ca secțiunea dintr-un copac pentru că „baum” în germană înseamnă copac.
În zona baltică, acest desert atât de iubit se numește raguolis. Se face tot cu un aluat mai fluid, similar cu cel al clătitelor noastre, pe care îl învârt la foc cu o viteză foarte mare.
Și în zona Scandinavă avem o variantă de kurtos. Aici îl regăsim sub denumirea de spettekaka. Ce e interesant la acest kurtos este că el, practic, nu este un desert, ci un fel principal de mâncare. Scandinavii rad cartofi fierți în aluat, lucru care îi oferă o consistență mult mai mare, acesta fiind, de altfel și principalul motiv pentru care oamenii locului îl servesc pe post de fel doi și nu de desert.
În concluzie, kurtos kalacs-ul a căpătat în timp mai multe pălării de-a lungul timpului, ba chiar naționalități diferite. A ajuns să fie o delicatesă foarte apreciată de est-europeni și nu numai, mai ales că a fost adaptat și readaptat în moduri cât se poate de creative, fiind presărat cu diferite arome, de la migdale, zmeură, bubble gum sau fiind chiar umplut (în special în Cehia și în Ungaria) cu diferite creme, de ciocolată, nutella, vanilie, fistic, alune, kinder, iar lista poate continua.
0 Comentarii