Conform Barometrului LIBERTATEA-INSCOP, realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Libertatea în perioada 11-18 octombrie 2024, PSD conduce în clasamentul intenției de vot pentru alegerile parlamentare, urmat de AUR, PNL și USR.
Metodologie: Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research, membru corporate al ESOMAR, la comanda cotidianului Libertatea. Datele au fost culese în perioada 11-18 octombrie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1106 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Remus Ștefureac – director INSCOP Research: ”Intenția de vot a românilor pentru alegerile parlamentare ar putea produce un veritabil cutremur politic în condițiile în care partidele cu profil radical, populist, suveranist (AUR, SOS România, PNCR) obțin un scor cumulat de peste 30%, triplu comparativ cu rezultatele alegerilor de acum patru ani (notă: pragul de 5% va reprezenta însă o provocare pentru unele dintre aceste partide). Modul în care voci din acest curent rezonează cu narativele subversive ale Rusiei ostile spațiului euroatlantic de libertate, securitate și dezvoltare ar putea crea dificultăți sistemice României în cazul unei reprezentări parlamentare hipertrofiate. Mai mult, rezultatele alegerilor prezidențiale din primul tur organizat cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare va influența masiv mobilizarea votanților fideli ai partidelor politice care vor avea candidați calificați în turul 2. În acest context, intenția de vot pentru partidele radical, populist, suveranist ar putea crește pe fondul calificării în finala prezidențială a principalului său candidat. Dincolo de estimările actuale, rezultatele finale ale alegerilor parlamentare sunt marcate de incertitudini cauzate de calendarul electoral și de problemele legate de prezența la urne pe 1 decembrie.”
Estimare participare alegeri parlamentare
Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” voi merge la vot și 10 ”sigur da” voi merge la vot, 10.5% dintre români au ales 1, 0.9% au ales 2, 0.4% au ales 3, 1.2% au ales 4, 4.7% au ales 5, 1.1% au ales 6, 3.8% au ales 7. 5.4% indică 8, 3.5%- 9 și 68% – 10.
Procentul de 68% care declară că se vor prezenta în mod sigur la vot, corelat cu cei care au o opțiune concretă, adică aleg un candidat din listă în turul 1 al alegerilor prezidențiale, determină o estimare de prezență în turul 1 al alegerilor prezidențiale de 59.2%.
Intenția de vot la alegerile parlamentare
Raportat la cei care și-au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (85.5% din total eșantion, eroare 3.2%) 30.2% dintre alegători ar vota cu PSD, 21.4% cu AUR, 13.2% cu PNL, 12.7% cu USR, 8.1% pentru SOS România. UDMR ar obține 3.7%, REPER – 2.5%, PNCR (Partidul Național Conservator Român) – 2.3%, PER – 2.1%, PMP – 1.4%, FD – 0.6%. 1.3% spun că ar vota un independent, iar 0.5% alt partid.
Grupate pe orientări politice generale, constatăm că 31,8% ar vota partide cu profil radical-populist-suveranist (AUR, SOS România, PNCR), 30,4% partide cu profil de dreapta (PNL, USR, REPER, FD și PMP), iar 30,2% cu profil de stânga (PSD). 7,6% ar opta cumulat pentru UDMR, PER, candidați independenți sau alt partid.
Raportat la cei care și-au exprimat preferința pentru un partid din listă și declară că vin sigur la vot (59.2% din total eșantion, eroare 3.8 %), 31.4% dintre alegători ar vota cu PSD, 19.7% cu AUR, 12.7% cu PNL, 13% cu USR, 7.5% pentru SOS România. UDMR ar obține 4.5%, REPER – 3.2%, PNCR (Partidul Național Conservator Român) – 2.3%, PER – 1.5%, PMP – 1.5%, FD – 0.7%. 1.3% spun că ar vota un independent, iar 0.7% alt partid.
Citește și:
- Şi ITM Argeş ascunde informaţii despre moartea ing silvic Sever Pahonţu
- Lecția de drept. Angajarea răspunderii solidare patrimoniale a administratorului unei societăți comerciale
- Pastila de frumos. Învăţământ „dual” într-un sat din România acum 100 de ani
- Bolnavi şi… bolnavi. Corpul medical, Napoleon şi Waterloo
- Sfatul psihologului. Bullying-ul şi sănătatea mintală: un impact devastator
Grupate pe orientări politice generale, constatăm că 30,4% ar vota partide cu profil de stânga (PSD), 30,1% partide cu profil de dreapta (PNL, USR, REPER, FD și PMP), iar 29,5% ar vota partide cu profil radical-populist-suveranist (AUR, SOS România, PNCR). 8% ar opta cumulat pentru UDMR, PER, candidați independenți sau alt partid.
0 Comentarii