Să mă explic: în comunicatul de presă dat publicității în urma recentei vizite la Pitești a Excelenței Sale Katae Takashi, ambasadorul Japoniei în România, este consemnat faptul că oaspeții și-au exprimat deschiderea pentru colaborarea concretă, în diferite domenii, între altele „Orașul lalelelor” primind propunerea de înfrățire cu un oraș japonez, asemănător, curat, cu parcuri, flori și spații verzi. Este evidentă cunoașterea de către partea japoneză a manifestării - brand al Piteștiului - Simfonia Lalelelor, la care, după cunoștințele mele, au participat, în decursul timpului, și ambasadori niponi.
Nu putem stabili noi orașul japonez cu care să ne înfrățim, dar, aprofondând tematica din lumea florilor și unele similitudini, am găsit că în Japonia, cu o îndelungată tradiție, are loc, an de an, un eveniment care a debutat în anul 1598, la Templul Daigo-ji din Kyoto, având în centru floarea de cireș. Consider necesar, ca un preambul al unei viitoare colaborări fructuoase cu îndepărtata civilizație niponă, să redau din documentația de care dispun câteva date din istoria florii de cireș Sakura, despre care un poet local din secolul al XVIII-lea afirma: „Dacă mi s-ar cere să descriu spiritul Japoniei, aș spune că este floarea de cireș în lumina dimineții”, Sakura constituind îmbrățișarea florilor de cireș, specifică și particulară pentru japonezi, care și-au păstrat până astăzi simplitatea.
Încă din Evul Mediu, locuitorii Țării Soarelui Răsare se strâng să sărbătorească venirea primăverii sub îmbrățișarea florilor de cireș. Sakura nu a fost întotdeauna floarea națională a Japoniei, care, prin 710-794, funcționa după modelul chinez - moda, religia, administrația. Societatea japoneză călca în urma pașilor mărunți chinezești. Până și floarea preferată era după modelul chinez, un cais cu floarea sângerie. Noua dinastie (794 -1185) a dus la răcirea legăturilor cu China, Japonia căutând să-și clădească propria identitate. Sakura, floarea de cireș, a început să ia locul florii de cais. Povestea cireșilor în Japonia este însă cu mult mai veche. Încă din sec. al VII–lea, pe muntele Yoshino, pe care se găseau sute de cireși sălbatici, un călugăr a sculptat chipul unei zeițe pe trunchiul unui cireș, motiv pentru a se atribui cireșilor o aură mistică, protejând și înmulțind specia pe muntele Yoshino, depășind astăzi 30.000 exemplare.
Dar din Sakura medievală a rămas numai tradiția. Cireșii sălbatici yamazakura au dispărut. În dinastia Meiji (1868-1912) s-a creat un soi hibrid, somei yoshino, care este astăzi cel mai răspândit pe teritoriul Japoniei. Inflorescența este constituită din buchete de 5-6 flori, de culoare roz-pal, având caracteristica de a înflori toți pomii în același timp. Din 2004, Muntele Yoshino și cireșii săi fac parte din patrimoniul mondial UNESCO. În fiecare an, momentul înfloririi cireșilor este așteptat cu sufletul la gură. Nu numai Agenția japoneză de Meteorologie, dar și numeroase agenții private lucrează zi și noapte pentru a stabili perioada înfloririi. Prognoza este cu atât mai importantă – Sakura - zensen - cu cât floarea de cireș nu rezistă mai mult de două săptămâni. Întreaga suflare se bucură, se pregătește din timp pentru hanami – hana – floare; mi-admira; cu mâncăruri specifice, comercianții au creat și o băutură, hanami bento, alături, bineînțeles, de sake, o băutură nelipsită. Nu sunt neglijate nici păturile, întreaga ceremonie urmând să se întindă până târziu, noaptea, așezați pe iarbă, sub cireș, festivitatea de noapte, yozakura, fiind întreținută de lumina lampioanelor. An de an, precum Simfonia Lalelelor la Pitești, din 1598, hanami debutează la templul Daigo ji, prin participarea a 150 persoane îmbrăcate în costume de epocă, la ora 13 fix, sărbătoarea durând două ore, până la 15.
După, începe sărbătoare populară despre care am amintit. Bucuria înfloririi cireșilor s-a răspândit în toată lumea. În S.U.A., de exemplu, care din 1912 a primit în dar de la japonezi peste 3.000 cireși (Washington), a fost sporit numărul cireșilor și în alte orașe, în prezent înflorind aici peste 300.000. În numeroase orașe ale lumii, Sakura este sărbătorită, inclusiv la București, unde, în parcul Herăstrău, există o mică grădină japoneză, pe care am vizitat-o împreună cu nepoatele mele. Sperăm, în curând, și la Pitești.
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. Şi totuşi, încotro?
Citește și Pastila de frumos. Minunea din satul Pătroaia – Dâmboviţa
0 Comentarii