# Documente în premieră! Ping-pong greţos între autorităţi în cazul sclavilor de la Berevoeşti # Edilul a făcut-o doar ca să se acopere de hârtii în cazul în care scandalul sclaviei va bubui, devenind unul public și penal # De fiecare dată, șeful Secției de poliție de la Schitu Golești i-a cerut primarului să facă anchetă socială și să vină cu nume și locații exacte, însă edilul a replicat că nu are „informații clare” # Finalul e apoteotic! Poliția de la Schitu Golești a clasat „petiția” din lipsă de date concrete, iar edilul Proca a închis cazul printr-o adresă în care spune că reprezentanții primăriei l-au vizitat acasă pe „suspectul” Onică, însă acesta n-a recunoscut că ar fi proprietar de sclavi # Șase luni mai târziu intervine DIICOT-ul, iar Onică de la Berevoești e arestat fix pentru practicarea sclaviei.
Marea sesizare la poliție a primarului de la Berevoești, cu care acesta a făcut casting pe la toate televiziunile ca să-și demonstreze nevinovăția în scandalul „Sclavi la țigani”, se dovedește a fi apă de ploaie. Un ieftin joc de glezne prin care a dorit să se acopere de hârtii.
Scrisoarea I de la Berevoești. Plină de generalități, nimic concret
Și asta pentru că domnul primar a intuit sau a fost informat (foarte probabil de către sifoanele din poliție) că există un dosar în cercetare și că scandalul va bubui rău la un moment dat. „Anul trecut, prin octombrie, am sesizat Secția de Poliție Schitu Golești. Două adrese am făcut, sunt dovezi! Le-am adus la cunoștință că sunt persoane minore, copii, folosiți la muncă, deși ilegal”, declara țanțoș în numărul trecut al ziarului nostru edilul Florin Proca. Totuși, consultarea documentelor intrate în posesia noastră ne confirmă că adresele făcute de domn’ primar insultă inteligența oricărui organ al statului, fiind pline de generalități. N-au niciun element concret, nici o dată de identificare și sunt redactate în genul lui „am auzit noi că undeva, cândva, cineva, ar fi făcut ceva…”. O corespondență făcută doar de ochii lumii! Și doar pentru acoperirea primarului în caz de necaz. Astfel, edilul Proca și inspectorul asistent Carmen Mihaela Țigănilă au înscenat, că nu putem să le spunem altfel, două adrese cu același conținut și în aceeași zi, pe 09.11.2015. Una către Postul de Poliție al comunei Berevoești și alta către Secția 14 Poliție Rurală Schitu Golești. Cităm: „Ca urmare a unor suspiciuni cu privire la faptul că în satul Gămăcești, comuna Berevoești, în unele familii se află minori fără acte de identitate care sunt folosiți la diverse activități care nu sunt specifice vârstei lor, vă solicităm sprijinul în vederea verificării acestor suspiciuni și identificarea famililor și a minorilor, precum și a măsurilor ce se impun conform legislației în vigoare cu privire la drepturile copilului potrivit Legii 272/2004”.
Poliția se prinde de baletul primarului și îi cere date și nume
Sesizând apa chioară în materie de informații concrete, șeful Secției 14 Poliție Rurală Schitu Golești, cms. șef Grigore Troșcenco, cere, la data de 24.11.2015, desemnarea unei echipe de specialiști din cadrul primăriei în vederea demarării unei anchete sociale pentru identificarea problemelor menționate anterior, precum și „datele de identificare ale familiilor unde se înregistrează astfel de cazuri”. În traducere liberă, îi pune pe domnul primar și oamenii din subordine la muncă, cerându-le anchetă socială, dar și numele familiilor suspicionate că se ocupă cu sclavia.
Scrisoarea II de la Berevoești. Primarul dixit: „la acest moment avem doar suspiciuni (…), neavând informații clare”
Răspunsul primarului Proca vine prompt, peste trei zile, pe 27.11.2015, și e magistral: „la acest moment avem doar suspiciuni cu privire la existența unor cazuri în care minori fără acte de identitate sunt folosiți la diverse activități în comunitățile de romi, neavând informații clare care să ne permită identificarea acestora”.
Comisarul șef Troşcenco parează din nou, cerându-i primarului să facă anchetă socială
Şeful Secției de Poliție Schitu Golești se prinde de schema primarului și parează din nou. Astfel, pe 2 decembrie 2015, îi cere iarăși primarului „vă rugăm să desemnați o echipă de specialiști din cadrul instituției dvs în vederea demarării de anchete sociale pentru identificarea familiilor unde se află minori fără acte de identitate, punerea lor în legalitate și respectarea legislației cu privire la drepturile copilului potrivit Legii 272/2004”.
Primarul „înscenează”, în fine, o comisie de verificare
Cu chiu cu vai, cam după al treilea, al patrulea ping-pong cu adrese, pe 9 decembrie 2015, primarul Proca dă în fine o dispoziție „privind constituirea unei comisii pentru identificarea familiilor cu minori care nu dețin acte de naștere sau identitate, în vederea punerii acestora în legalitate pe linie de stare civilă”. Iar comisia e compusă din Cristinel Moise, administrator public și președinte al comisiei, viceprimarul Romeo Danciu, asistentul social Carmen Mihaela Țigănilă, Eugen Cazan, reprezentant compartiment cultură și încă un reprezentant (nenominalizat) al secției de poliție.
Continuă ping-pongul între autorități! Poliția își pierde răbdarea și clasează… petiția primarului
Pe 17 decembrie 2012, însă, șeful Secției Schitu Golești își pierde răbdarea și trimite o altă adresă către primăria Berevoești în care pune punct acestei corespondențe absurde, precizând că „petiția dvs a fost soluționată cu temei legal”, în sensul că „ați fost îndrumați să desemnați o echipă de specialiști care va efectua anchete sociale pentru identificarea familiilor unde se află minori fără acte de identitate, punerea lor în legalitate și respectarea legislației cu privire la drepturile copilului”. Neuitând să adauge că „dacă pe viitor doriți să sesizați o faptă de natură penală, dispuneți de posibilitatea legală de a vă adresa cu plângere, în condițiile articolului 289 din Cod penal, la Secția de poliție Rurală 14 Schitu Golești sau la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung”.
Altfel spus, comisarul șef Troşcenco îi zice de la obraz primarului Proca să facă direct plângere penală, dacă el sau comisia pe care a constituit-o descoperă vreun caz concret de sclavie și să nu se mai joace de-a petițiile. Și încheie apoteotic, același șef al Secției Schitu Golești, adresându-i o directă de dreapta edilului de la Berevoești: „…în cazul în care formulați o petiție cu același conținut, fără a se face trimitere la fapte sau dovezi noi, aceasta va fi clasată fără a vi se comunica răspuns”.
Scrisoarea III de la Berevoești.
Comisia nu descoperă nimic acasă la „suspectul” Onică și cazul e închis
În fine, pe 5 ianuarie 2016, Primăria Berevoești, cu avizul edilului Florin Bogdan Proca, întocmește un proces verbal de constatare prin care pune punct comediei. Cităm: „Din cauza faptului că nu am deținut informații exacte cu privire la identitatea familiilor care se presupune că ar săvâvărși infracțiunile mai sus menționate, am luat legătura cu membrii colectivității din care aceștia fac parte. Din discuțiile purtate, nu am putut obține decât identitatea unei singure persoane și anume Onică Aurel”, se arată în procesul verbal de constatare vizat de primar. Ce au făcut trimișii edilului din Berevoești acasă la numitul Onică? „Ne-am deplasat astfel la domiciliul numitului Onică Aurel. (…) Am inspectat fiecare cameră, constatând astfel că în locuință nu se află alte persoane în afara membrilor familiei. De asemenea, domnului Onică i s-a cerut să dea o declarație din care să reiasă dacă la domiciliul său au locuit persoane fără acte de identitate și ținute fără voia lor. Dl. Onică însă a refuzat să dea orice fel de declarație, susținând verbal că suspiciunile sunt nefondate”. Așa se termină (incredibil, nu?) ultima adresă prin care Primăria Berevoești și edilul Proca au pus capacul pe oala sub presiune de la Gămăcești. Au sesizat, apoi au cercetat și la final au deliberat: nu s-a descoperit sclavie la Berevoești.
Epilog! Onică a fost arestat de DIICOT, alături de alți 37 propietari de sclavi
Culmea ironiei! Persoana vizată pentru verificări de către reprezentanţii Primăriei Berevoeşti, ne referim la Onică Aurel, se află în prezent reținut, numărându-se printre cele 38 de persoane arestate și acuzate de sclavie și trafic de minori de către DIICOT. Iar dintre aceștia, 14 erau și beneficiari de ajutor social, urmare unor anchete efectuate, bineînțeles, tot de către primărie.
Material realizat de Alex Vlaicu
0 Comentarii