APADOR-CH a cerut Avocatului poporului să atace la CCR legea care instituie registrul agresorilor sexuali întrucât îi discriminează pe cetățenii amnistiați sau reabilitați.
APADOR-CH a cerut azi Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională în privința Legii 118/2019, cea prin care se înființează registrul agresorilor sexuali. Conform acestei legi, trebuie să figureze în acest registru orice persoană condamnată pentru infracțiuni sexuale, chiar dacă a fost amnistiată sau reabilitată între timp.
Este cazul unui bărbat de 63 de ani care a făcut un viol în tinerețe, în urmă cu 45 de ani. Atunci a ispășit condamnarea pentru fapta sa, între timp a fost eliberat, reabilitat, și-a văzut de viață, și-a întemeiat o familie, are copii și se apropie de pensie. El este înscris acum în registrul abuzatorilor sexuali, obligat să vină la fiecare trei luni la poliție și să anunțe ori de câte ori pleacă din localitate mai mult de două săptămâni. Așa cum spune chiar el, consideră că este din nou condamnat, dar fără proces. Deși a sesizat problema tuturor instituțiilor competente, bărbatul a primit numai ridicări din umeri, toată lumea invocând prevederile noii legi 118/2019.
APADOR-CH consideră că problema stă în articolul 10 din Legea 118/2019, care prevede că:
Grațierea, prescripția executării pedepsei, amnistia sau reabilitarea intervenită cu privire la persoanele fizice înscrise în Registru nu conduc la scoaterea acestora din evidența Registrului.”
Asta contravine Codului penal, care spune că amnistia sau reabilitarea înlătură toate consecințele condamnării, inclusiv decăderi, interdicții, incapacități. Cu alte cuvinte, cel amnistiat sau reabilitat ar trebui să beneficieze de un tratament similar celui pe care îl au persoanele care nu au comis vreo infracțiune. Drept urmare, nu ar trebui să fie înscris în niciun registru al celor condamnați pentru vreo infracțiune.
Același articol 10 al. 2 din Legea 118/2019 spune că în cazul unei condamnări definitive, scoaterea din registru se face doar după ce au trecut 20 de ani de la data înscrierii, dacă pedeapsa aplicată este de cel mult 5 ani sau la împlinirea vârstei de 85 de ani, dacă pedeapsa aplicată este mai mare de 5 ani.
Așadar, în cazul amintit, bărbatul mai are de „ispășit” încă 20 de ani de aici încolo, o „pedeapsă complementară” apărută din senin, care îl obligă să facă vizite periodice la poliție și să fie monitorizat acasă de organele legii, deși în cazul lui a intervenit reabilitarea și are cazierul curat.
Citește și:
- Secretarul adjunct NATO: „Nu există pericolul ca Rusia să atace România”
- Doi șefi din MAI, reținuți pentru trucarea achizițiilor publice și prejudicierea bugetului de stat în proporții deosebit de mari
- Banii Mioveniului – îngropaţi de grandomania primarului Georgescu în proiecte suspectate de corupţie în Măgdăceşti, Republica Moldova
APADOR-CH a cerut Avocatului poporului să sesizeze Curtea Constituțională pentru neconstituționalitatea prevederii din Legea 118/2019 care permite ca si cei amnisitiați sau reabilitați să fie înscriși în Registru.
O astfel de prevedere încalcă art. 152 și art. 169 din Codul penal, în care se prevede că singura excepție de la efectele amnisitiei sau reabilitării o reprezintă măsurile de siguranță (prevăzute în art. 108 Cod penal), măsuri printre care nu este menționată și înscrierea în Registrul prevăzut de Legea nr. 118/2019.
Considerăm că este încălcat astfel art. 16 al. 1 din Constituție, prin supunerea celor amnistiați sau reabilitați unui regim restrictiv de drepturi discriminatoriu față de restul persoanelor.
Legea nr. 118/2019 privind Registrul național automatizat al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare sau asupra minorilor ridică serioase probleme de constituționalitate. În primul rând, aplicarea sa retroactivă, inclusiv persoanelor condamnate definitiv anterior intrării în vigoare a legii, contravine flagrant art. 15 alin. (2) din Constituție, care interzice aplicarea legii penale mai nefavorabile.
În al doilea rând, legea aduce o gravă atingere dreptului la viață intimă și privată (art. 26 din Constituție), prin instituirea unor măsuri restrictive, permanente și disproporționate, precum obligativitatea prezentării periodice la poliție, declararea schimbării domiciliului și prelucrarea datelor genetice, fără consimțământ și fără garanții reale de protecție.
Totodată, sunt afectate principiile clarității legii (art. 1 alin. 5), egalității în fața legii (art. 16), precum și dreptul la reintegrare socială, prin stigmatizarea pe termen lung a persoanelor incluse în registru, chiar și după reabilitare sau executarea pedepsei.
Prin urmare, Legea nr. 118/2019 trebuie analizată cu maximă rigoare sub aspectul conformității sale cu Constituția, întrucât instituie măsuri cu caracter represiv, nediferențiat, disproporționat și retroactiv.