Întâlnirea cu ambasadorul României în Germania, scriitorul și publicistul Emil Hurezeanu – joi, 12 mai, la Biblioteca Județeană Argeș – s-a înscris în suita evenimentelor de ținută, pe care comunitatea noastră știe să le respecte și să le prețuiască.
Lansarea volumului de comentarii și eseuri „Pe trecerea timpului” (Editura „Curtea Veche”, 2015) și conferința omonimă au conectat auditoriul la ideile, erudiția, maniera de interpretare ale complexului, subtilului într-ale argumentării, Emil Hurezeanu. Nota de subiectiv, de jurnal este, până la urmă, cea care rafinează textele, parte din ele prezentate la posturile de radio „Europa Liberă” și „Deutsche Welle” și în publicații românești, celelalte – rostite în cadrul conferințelor susținute la Teatrul Național din București, în anii 2007, 2011, 2015.
Dificultățile de creștere democratică întâmpinate de țara noastră, în contextul de după Războiul Rece, fisurile și vulnerabilitățile civilizației euroatlantice, politica și populismul, politica și antipolitica, paradoxurile național-comunismului românesc, Europa – între crizele de creștere și criza terminală, Rusia și românii, terorismul și democrația sunt câteva dintre temele puse în discuție în volum și la conferința de la Bibliotecă.
Jurnalul politic românesc (1996-2015) al lui Emil Hurezeanu se bucură de recunoașterea, plină de efuziune, a remarcabililor Andrei Pleșu – „Am auzit spunându-se că Emil Hurezeanu abuzează de echidistanță. Că o întoarce în așa fel, încât să nu se strice cu nimeni… O fi. Dar eu m-am săturat de gazetarii partizani și previzibili în partizanatul lor… Gazetarul trebuie să-mi dea ceea ce-mi dă Emil Hurezeanu: elementele necesare unei opțiuni temeinice și, eventual, o opinie inteligentă.” – și Cristian Tudor Popescu – „Emil Hurezeanu iubește România ca pe o iubită, nu ca pe o mamă, cum recomanda Caragiale. E capabil să-i vorbească cu glas catifelat, ironic, devastator, spunându-i lucruri care ar putea s-o împingă la sinucidere, apoi poate să-i șteargă lacrimile, strângând-o la piept… După ce Emil Hurezeanu a părăsit-o pentru Europa Liberă, România l-a așteptat să se întoarcă, pentru că e printre foarte puținii care știu să spună, nouă și lumii, povestea acestei țări”.
Denisa Popescu
0 Comentarii