Cuvântul inimă provine de la latinescul anima, care înseamnă mișcare. Într-adevăr, cordul este cel mai mobil organ, intervalul dintre două instantanee ecografice – dimensiunea maximă și minimă a ventriculului stâng, numit fracție de ejecție, fiind doar de o secundă. Pentru comparație, același interval pentru vezicula biliară este de o oră. În sens patologic, insuficiența cardiacă este calea finală comună a tuturor bolilor organismului. Iar inima este reperul vieții pentru că, atunci când nu mai pulsează, moartea clinică poate fi declarată pe baza liniei orizontale, izoelectrice în termeni medicali, care apare pe monitorul ECG. Încă din antichitate, Hipocrate definea starea de sănătate ca fiind echilibrul dintre alimentație și activitatea fizică. Deși societatea actuală este cu mult diferită față de cea a ”părintelui medicinei”, această butadă își păstrează valabilitatea și în zilele noastre.
În plus însă, trăim o creștere fără precedent a dramelor vasculare, cum sunt infarctul miocardic acut, accidentul vascular cerebral (infarctul creierului), tromboembolismul pulmonar acut (infarctul plămânului), sindromul de ischemie acută periferică (arterită cu infarct al piciorului), infarctul mezenteric (intestinal), renal, splenic etc. Infarctul miocardic este un model de boală care are loc și în alte organe. În acest context, devine tot mai evident faptul că efortul fizic dozat este util în prevenție și, în cazuri selecționate, în recuperare. Interesul oamenilor pentru sport este în creștere, iar firmele producătoare de echipament sportiv și-au diversificat gama de produse în funcție de opțiunile fiecăruia. Astfel, dacă tinerii sănătoși sunt interesați mai mult de efortul fizic izometric cu greutăți mari, care generează mușchi voluminoși, pacienții care au suferit un infarct miocardic trebuie să efectueze mai degrabă activitate fizică izotonică, adică deplasare pe bandă care se numește chiar cardio.
Sportivii de performanță constituie o elită biologică, iar cordul atletic constă dintr-o serie de modificări adaptative la efort, prin care mușchiul cardiac își mărește volumul și apare hipertrofia ventriculară stângă. În unele cazuri, îngroșarea mușchiului cardiac poate duce la creșterea presiunii sanguine cu hipertensiune arterială. Odată cu volumul crește implicit și forța. În aceste condiții, pentru același debit cardiac, este nevoie de mai puține bătăi cardiace pe minut, și așa apare bradicardia sinusală. Dacă la persoanele obișnuite, numărul de bătăi pe minut nu trebuie să scadă sub 50, la marii campioni s-au înregistrat valori mai mici, exemple fiind înotătorul american Michael Phelps, cu 38, sprinteurul jamaican Usain Bolt, cu 33, sau ciclistul iberic Miguel Indurain, cu 28. Nu în ultimul rând, o stare de sănătate bună asociată cu un aspect fizic sportiv este apreciată și de biserică prin expresia atlet al creștinătății.
Conf. dr. Adrian Tase
Citește și Conf. dr. Adrian Tase: „Terapia prin muzică există de milenii…”
Citește și Conf. dr. Adrian Tase: In vino veritas şi bolile de inimă
0 Comentarii