Istoria se repetă. Veniturile nu acoperă cheltuielile publice. Se caută soluții. Unele din cele de actualitate – precum taxele – impozitele și descentralizarea – sunt similare cu cele avute în vedere cu aproape un secol în urmă. Prezentăm câteva fragmente din martie 1933, dintr-o dezbatere asupra Bugetului pentru 1934. Deputat Ion D. Isac.
„Domnilor deputați, sunt unele impozite care tocmai distrug forța de acțiune națională și dintre acestea, domnule ministru de finanțe, vă citesc unul: sunt așa zisele patente pe meseriașii de la țară. Ce sunt aceștia? Sunt agricultori, care în mare parte nu au nicio școală, care în zilele de ploaie și în epocile când nu au de lucru la munca câmpului, pun mâna să facă câte ceva pe lângă casă, să mărească o fereastră, să facă o masă, un scaun, se ajută unii pe alții și se pomenesc cu patentă. Ei mu au de unde să o plătească. Descurajați, își abandonează uneltele. Domnilor deputați, nu știm noi ce înseamnă pentru țărani taxele comunale? Merge o femeie cu cinci ouă, intră în târg și nu le vinde, dar i se ia două pentru că a stat pe loc și pleacă cu restul înapoi. Merge cu vaca în târgul de săptămână ca să dea pentru primărie 30-40 de lei taxa de obor și dacă nu o vinde și se duce de patru sau cinci ori în rând, îi plătește primăriei jumătate sau chiar costul întreg!…
Citește și Pastila de frumos. Dezbateri în Parlamentul interbelic (I)
Domnul ministru de finanțe ne spune că a făcut maximum de efort pentru economii: prin trecerea unor funcțiuni centrale în sarcina marilor unități administrative regionale și scurgerea personalului superflu de la centru la organizațiile periferice. Prin aceste măsuri bugetul propriu-zis al statului se degrevează într-adevăr, dar se pune întrebarea, se înviorează cu ceva situația economică? Răspunsul este că nu se înviorează și nu se îmbunătățește, ci se trece o cheltuială a bugetului Statului de la centru la cutare administrație regională și se trece un funcționar de la centru la periferie. Este o simplă operație de contabilitate. Măsurile acestea de descentralizare bugetară nu ușurează deloc pe contribuabili. Dar mai auzi și o altă consecinţă dezastruoasă: duc de multe ori la distrugerea unor instituțiuni de care neamul românesc are absolută nevoie ca să trăiască ca organism politic, cultural și civilizat… S-a trecut grija statului pentru școlile sătești în sarcina comitetelor școlare. Aceasta a distrus școala sătească ca instituție de stat în regiunile sărace. S-a spus țăranului: vă trebuie școală? Faceți local, încălziți-l la vreme de frig, luminați-l, curățiți-l. În elanul legiferării și entuziasmul pe care îl procura respectiva rază dată de noua inovație, nu s-a ținut seama de instinctul natural de conservare al săracului, care se îngrijește mai întâi dacă are hrană și îmbrăcăminte!
D-lor deputați, ni se prezintă reducerea făcută printr-o lege specială a salariilor funcționarilor publici. S-a făcut o mare greșeală că s-au creiat categorii de privilegiați. În timp de pace ofițerimea pregătește soldații, fizicește, timp de un an. Sunt alte categorii profesionale, citez un singur exemplu, corpul didactic care îl pregătește timp îndelungat 7-20 ani!… Am la îndemână un buget, al Ministerului de Domenii. Îmi pare bine că dl. ministru se găsește pe banca ministerială. D-le ministru, sunt aici niște posturi care mi se par cam umflate. Nu sunt dintre aceia care pretind ca miniștrilor să nu li se dea salarii decente.
Însă, sunt unii domni miniștri care dispun, și d-voastră vă aduceți aminte că în trecuta guvernare domnul ministru de externe, Mironescu, nu încasa leafa de la stat ca ministru, ci numai leafa de profesor universitar. Domnilor, prin măsurile ce se ia, se lasă aparența că într-adevăr în sufletul multora este o repulsiune pentru aceia din mijlocul cărora au ieșit și un dispreț pentru acei care îi reprezintă. Plângeți de dragul lor, le încadrați existența în teorii savante, visați o lume nouă, care are să înceapă, dar înlăturați în mod brutal de la ușile luminei și ale științei pe acei cărora ar trebui să le asigurați această lumină, și care merită și ei o soartă mai bună”.
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. Rodul pământului românesc
0 Comentarii