# De unde i s-a tras prăbuşirea. Fraudarea concursurilor de admitere la Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I” din Piteşti este primul capăt de acuzare pentru care au fost trimişi în judecată 112 militari ai Armatei Române. Între aceştia, 2 generali, 24 de ofiţeri, 15 subofiţeri şi maiştri militari şi 71 de caporali, candidaţi la admiterea în instituţia amintită, despre care se crede că au obţinut admiterea fraudulos pentru o şpagă în valoare totală de 82 000 de euro. Concomitent, alţi 70 de candidaţi care au fost prejudiciaţi la aceste concursuri, s-au constituit în parte civilă sau vătămată, solicitând despăgubiri de 194.080 lei şi 52.000 euro. În consecinţă, s-a dispus sechestru asigurator pe averea inculpaţilor în valoare de 2 miliarde lei vechi şi 52 000 de euro. Printre aceştia se numără generalul Mihai Chiriţă, coloneii Belciug şi Diaconu, maiorul Boşotar şi alţii. În cele ce urmează vă vom prezenta un amănunt foarte interesant, şi anume ipoteza care circulă neoficial în mediile militare cu privire la declanşarea acestui scandal.
O ipoteză intens vehiculată printre militari
Surse din mediul militar lansează ipoteza potrivit căreia tăvălugul corupţiei la nivelul instituţiilor militare din Piteşti a început să se rostogolească după ce generalul maior Mihai Chiriţă ar fi început să se laude că, în scurt timp, va deveni şeful Statului Major General (SMG), a doua funcţie în MApN, după ministru, practic comandantul Armatei. În vârstă de 56 de ani, Mihai Chiriţă este unul dintre ofiţerii Armatei Române care are o biografie de invidiat: peste 40 de ani de viaţă militară, doctor în ştiinţe militare, fost comandant al Şcolii Militare “Basarab I” din Piteşti, fost comandant al Şcolii de Aplicaţii “Mihai Viteazul” Piteşti şi al Garnizoanei Piteşti, a deţinut a treia funcţie la nivelul Comandamentului Internaţional din Irak. De asemenea, generalul Chiriţă a deţinut, până în decembrie 2010, una dintre cele mai importante funcţii din SMG, aceea de şef al Direcţiei de Instrucţie şi Doctrine. Încă de la începutul lui 2009, imediat după întoarcerea din Irak, Chiriţă s-ar fi lăudat în diverse cercuri de prieteni, apoi şi în alte împrejurări, că avansarea sa în funcţia de şef al SMG ar fi iminentă. Iar asta se întâmpla în momentul când funcţia respectivă era deţinută de amiralul Gheorghe Marin despre care se spune că era un apropiat al preşedintelui Traian Băsescu. Chiar dacă CV-ul îl recomanda pentru o astfel de demnitate, sunt voci din sistem care speculează că generalul Mihai Chiriţă ar fi deranjat prin lăudăroşenia sa excesivă. Prin urmare, i s-a căutat un punct slab care a fost găsit rapid în predispoziţia sa pentru intervenţii, dincolo de limita legii, în derularea concursurilor organizate de instituţiile de învăţământ militar la comanda cărora s-a aflat la un moment sau altul. Această predispoziţie a generalului Chiriţă era, de altfel, binecunoscută de către ofiţerii Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei, dovadă şi faptul că în deconspirarea acţiunilor ilegale ale generalului argeşean “ procurorii au colaborat cu ofiţeri din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, desemnaţi în acest sens de conducerea ministerului”. Mai trebuie spus că, înainte de a fi chemat pentru prima oară în faţa procurorilor, generalul maior Mihai Chiriţă a fost trimis pentru câteva săptămâni la comanda exerciţiului internaţional NATO de la Cincu-Braşov, tocmai pentru a fi rupt temporar de relaţiile sale din minister şi din Garizoana Piteşti şi pentru ca anchetatorii să poată lucra, fără ca acesta să poată interveni cumva în influenţarea unor martori sau ascunderea unor probe.
(Florin Silvestru)
0 Comentarii