Conform Profilului de țară din 2021, un studiu realizatla nivel european, rata mortalității evitabile prin prevenție și a mortalității prin cauze tratabile poziționează România în top trei. Specialiștii din domeniul sănătății spun că există o nevoie urgentă de a îmbunătăți promovarea prevenției, a îngrijirii personale și a unui stil de viață sănătos.
Citește și: Moarte suspectă a unui subofiţer SRI la Spitalul Judeţean
„Presiunea generalizată pe sistemul medical și accesul uneori greoi la specialiștii din domeniul sănătății pot duce la agravarea bolilor și la costuri mai mari cu tratamentele medicale. Îngrijirea personală și creșterea nivelului de educație în domeniul sănătății în rândul publicului, reprezintă soluții pe termen lung astfel încât oamenii să poată lua decizii cu privire la sănătatea lor la momentul potrivit, având informațiile corecte la dispoziție”, a declarat Cătălin-Dragoș Crânguș, Country Manager Haleon România.
Statisticile Organizației Mondiale a Sănătății arată că peste 80% dintre bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale și cazurile de diabet zaharat, precum și 40% dintre cancere ar putea fi evitate prin utilizarea corespunzătoare a măsurilor de prevenție.
Starea de sănătate
Potrivit studiului precizat, speranța de viață în România a crescut cu peste 4 ani între 2000 și 2019, dar a scăzut temporar cu 1,4 ani în 2020 din cauza impactului pandemiei de Covid-19. Există o disparitate de gen majoră, femeile trăind cu aproape opt ani mai mult decât bărbații. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalității, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de decese provocate de cancer.
Speranța de viață a scăzut
Speranța de viață la naștere în România a crescut cu mai mult de patru ani în perioada 2000-2019 (de la 71,2 ani la 75,6 ani), însă rămâne printre cele mai scăzute din UE, cu aproape șase ani sub media UE. Pandemia de Covid-19 a dus la o scădere temporară substanțială a speranței de viață în multe țări, inclusiv în România, unde a scăzut cu 1,4 ani, ajungând la 74,2 ani. În schimb, scăderea medie la nivelul UE în 2020 a fost de 0,7 ani. În 2020, disparitatea de gen în ceea ce privește speranța de viață a fost evidentă: femeile trăiesc cu aproape opt ani mai mult decât bărbații (78,4 ani comparativ cu 70,5), ceea ce reprezintă unul dintre cele mai mari decalaje din UE.
Studiul european mai arată că, în 2020, Covid-19 a provocat aproximativ 16.000 de decese în România (5 % din totalul deceselor). Aproximativ 18.500 de decese au fost înregistrate până la sfârșitul lunii august 2021. Rata mortalității din cauza COVID-19 până la sfârșitul lunii august 2021 a fost cu aproximativ 12 % mai mare în România decât media la nivelul țărilor UE, înregistrându-se aproximativ 1.790 de decese la un milion de locuitori, în comparație cu media UE de aproximativ 1.590. Cu toate acestea, indicatorul mai amplu al excesului de mortalitate sugerează că numărul de decese directe și indirecte cauzate de Covid-19 în 2020 ar putea fi considerabil mai mare.
Punerea accentului pe îngrijirea personalăar putea contribui la rezolvarea crizei din sistemele de sănătate europene, potrivit cercetărilor prezentate într-o nouă Cartă Albă, „Redefinirea îngrijirii personale în Europa”, comandată de Haleon, lider mondial în domeniul sănătății consumatorilor. În luna martie, a avut loc la Parlamentul European de la Bruxelles, o masă rotundă în care s-au discutat rezultatele acestei cercetări, realizată de consultanții în domeniul științelor vieții și sănătății de la Vintura.
0 Comentarii