Poate că vă mai aduceţi aminte. Cu ani în urmă, la Piteşti, un tată şi-a denunţat fiul că se droghează. A făcut-o la disperare, dar conştient de faptul că doar aşa îl poate salva de la pierzanie pe iubitul său fiu, elev la Colegiul Naţional „I.C. Brătianu”. Măcinat de durere, de remuşcări, bietul părinte avea să moară de inimă, la scurt timp după condamnarea băiatului său. Băiat care – sperăm - a înţeles la închisoare măreţia acestui sacrificiu.
Acum câteva zile, o altă dramă legată de droguri a zguduit Piteştiul, şocând, de fapt, o lume întreagă: un adolescent în vârstă de 16 ani, cu creierul prăjit de substanţe halucinogene, a comis o faptă cutremurătoare: şi-a înjunghiat tatăl, de mai multe ori, lăsându-l să moară după o lungă agonie. Iar apoi a dat petreceri cu el mort în casă! Pentru acest tânăr, devenit - iată! - criminal la 16 ani, a fost prea târziu: tatăl său n-a ştiut, sau n-a putut să-l salveze! Şi a plătit cu viaţa!
Nenorociri de acest gen se pot produce oricând. Un reputat medic psihiatru din Piteşti, dr. Victoria Irimia, spune că la uşa cabinetului său sunt aduşi - mai rar se prezintă din proprie iniţiativă – foarte mulţi pacienţi dependenţi de alcool sau de anumite substanţe de mare risc (aşa-zise etnobotanice) cu efecte devastatoare asupra creierului. Putem oare stăvili un astfel de flagel? Nu! La ora actuală, societatea în care trăim nu e organizată pentru o astfel de luptă!
Citește și Șoferii care vor refuza testarea pentru alcool sau droguri vor rămâne fără permis de conducere
Citește și În casa omului de afaceri ucis, fiul de 16 ani organiza petreceri cu droguri
Degeaba merge Poliţia prin licee să facă prevenţie - în acţiuni de apreciat, la urma urmei - dacă în aceste instituţii de învăţământ le tot sunt vândute tinerilor substanţe cu efect psihoactiv! Pe de altă parte, e greu de prevenit aşa ceva acasă, în familie, fiindcă părinţii nu au timp, nu au ştiinţă, nu au tact sau autoritatea necesară să-i îndrume pe copii pe calea unei vieţi normale, sănătoase. Învăţăm să iubim dacă suntem iubiţi, zic psihologii, dar cine stă să-i asculte?! În fine, ce rost au unele campanii de reducere a alcoolismului, dacă la ţară fiecare îşi face ţuica în curte, in instalaţii improvizate?!
Am mai spus-o şi cu alte ocazii: statul nu e pregătit deloc la nivel instituţional, cu centre specializate, cu personal şi dotări, pentru aceste probleme deosebit de grave! Nu poţi face faţă unor astfel de situaţii cu câteva paturi la „Judeţean” şi cu alte câteva la Spitalul Vedea! Vasile Duminică, preşedinte al Alianţei Internaţionale Antidrog Argeş, ne-a explicat cât de grea e lupta cu dependenţii: mai întâi trebuie să-i câştigi ca prieteni, apoi să-i convingi să renunţe la drog şi, în fine, să-i sprijini să facă faţă sechelelor. Lângă aceşti oameni aflaţi în suferinţă trebuie să stai mereu aproape şi să le oferi o alternativă când ei întind mâna după alcool sau după „prafuri”. Când cineva se droghează, Diavolul se bucură, spunea un preot. Or, câtă forţă să ai să te lupţi cu aşa ceva!
Ne-am dori ca oamenii competenţi politic să înţeleagă mesajul acestor rânduri şi să intervină la nivel legislativ, fiindcă deja e târziu. În joc e în primul rând viaţa tinerilor. Adică viitorul.
Citește și Acțiune de prevenire a consumului de droguri, la Teatrul „Davila”. Condamnații le-au vorbit elevilor
0 Comentarii