Biserica Valea (Vovidenia), una dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din Câmpulung Muscel, demolată în 1902, se află foarte aproape de biserica Sf. Marina. Prin sondajele arheologice efectuate aici în 1969 au fost descoperite în morminte podoabe – cercei, mărgele – şi monede emise de ţarul bulgar de la Vidin Sracimir (1360-1396), care au permis datarea primei faze de construcţie a bisericii în a doua jumătate a secolului al XIV‑lea. În pronaosul bisericii a fost descoperit mormântul ”judeţului” Iorga, mort după 1830, găsindu‑se şi inelul său sigilar, cu stema oraşului, din 1810.
Monede de la ţarul bulgar Ivan Sracimir
În 1831 era menţionată vechea inscripţie slavonă din 7070 (1561‑1562) iar în catagrafia din 1840 se precizează că biserica, având hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, a fost prefăcută şi preînnoită de Iorga judeţul sin diacon Gheorghe ”şi s‑au săvârşit la leat 1803 aug(ust) 24” – vezi I. Răuţescu, op. cit., p. 326. Din secolul al XIV‑lea, pe teritoriul Câmpulungului s‑au găsit monede de la ţarul bulgar Ivan Sracimir (1371-1390) aflate în morminte la biserica Valea şi de la ţarii de la Târnovo Mihail III Şişman (1321-1330) şi Alexandru (1331-1335). Este posibil ca populația din sudul Dunării să se fi retras aici, în urma cuceririlor otomane, în timpul patriarhului Eftimie al Târnovului, sărbătorit ca sfânt în calendarul ortodox pe 20 ianuarie. Vestea înţelepciunii şi puterii cuvântului său se răspândiseră cu mult peste hotarele patriei sale şi mulţi veneau la dânsul, iar el le potolea setea cu băutura cucerniciei şi adâncimii cuvintelor sale. Însă şi cu scrisorile a cercetat pe mulţi: mitropolitul Ciprian al Kievului, sfântul Antim al Ungro-Vlahiei, sfântul Nicodim de la Tismana şi mulţi alţii. Cunoștea deci și locul Câmpulungului – leagănul Basarabilor. Se păstrează până astăzi unele dintre aceste scrisori. Ultima biserică în care a slujit, vreme de 2 ani, ultimul patriarh de Târnovo, sfântul Eftimie, înaintea exilului său, este Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Veliko Târnovo, Bulgaria. Potrivit unor documente păstrate de la patriarhului Eftimie, din secolul al XIV-lea, biserica și împrejurimile acestei mănăstirii au fost construite la ordinului țarului Ivan Asan al II-lea și al soției lui, Anna, undeva între anii 1218-1241. Eftimie, ultimul patriarh de Târnovo, a slujit în această biserică vreme de doi ani.
Reședința patriarhatului bulgar
După căderea localității Târnovo, în favoarea otomanilor, în anul 1393, biserica mănăstirii se pare că a devenit reședința patriarhatului bulgar, însă pentru o perioadă scurtă. Biserica a continuat să fie reședința mitropolitană a Episcopului Patriarhatului Ecumenic din Constantinopol, în timpul stăpânirii otomane. Episcopul Ilarion din Creta a fost înhumat aici, iar piatra sa de mormânt a fost păstrată până astăzi. Biserica Sfinților Apostoli din Veliko Târnovo datează încă din secolul al XIII-lea, fiind ridicată la baza dealului Tsarevets și reconstruită în anul 1981. Între secolele XVI-XVIII, biserica a fost lărgită, acesteia adăugându-i-se un fel de pridvor. Biserica închinată Sfinților Petru și Pavel este zidită din cărămidă și pictată în frescă. Cupola centrală este în formă de dom, planul bisericii fiind în formă de cruce, cu o singură absidă, anume cea a Altarului. Naosul bisericii este împărțit în trei nave, despărțite de două rânduri de coloane. Coloanele sunt împodobite cu sculptură în piatră.
Biserica avea un iconostas mare și minunat împobodit
Cele trei straturi de fresce din interiorul bisericii au fost păstrate până în zilele noastre. Cel mai vechi strat prezintă trei imagini ale martirilor din Edessa și datează de la jumătatea secolului al XIII-lea. Al doilea strat de frescă este reprezentat de imaginile din pronaos; acestea sunt influențate stilistic de școala italiano-cretană din timpul consiliului din Florența, în anii 1430. Episcopul local Ignatie a luat parte la consiliu și se pare că a propagat ideea de ecumenism. Inscripțiile din al doilea strat de frescă sunt atât în bulgară, cât și în greacă. Ultimul strat de frescă datează din secolul al XVI-lea. În vara anului 2009, în jurul bisericii medievale Sfinții Apostoli Petru și Pavel, arheologii au descoperit mai bine de o sută de morminte. Cu această ocazie, obiectele găsite în interiorul mormintelor au fost impresionante: peste 600 de obiecte din aur și argint, alături de mai bine de 600 de monede din argint și bronz. Nikolai Ovciarov, unul dintre marii arheologi bulgari, a prezentat, în data de 9 februarie 2010, un număr de 35 noi piese descoperite în mănăstirea medievală Sfinții Petru și Pavel. Printre piesele scoase la lumină se număra: câteva vase ceramice de înmormântare, o copertă pânzată de carte și bijuterii datând din secolele XIII-XVII.
Citește și Asociaţia culturală „Rovine” – 10 ani de activitate deosebită
Câmpulung, ansamblu urban declarat zonă protejată de valoare națională excepțională
De peste 50 de ani, în Câmpulung, oraș istoric în Lista Monumentelor Istorice, cu ansamblu urban declarat zonă protejată de valoare națională excepțională nu se fac săpături arheologice înaintea construirii pe terenuri situate în cadrul acesteia. În 2019 multe lucrări de construcții din centrul municipiului Câmpulung nu au descărcarea de sarcină arheologică obligatorie. Potrivit legislației privind protecţia patrimoniului arheologic cercetările arheologice preventive sunt: determinate de lucrările de construire, modificare, extindere sau reparare privind căi de comunicaţie, dotări tehnico-edilitare, inclusiv subterane şi subacvatice, excavări, exploatări de cariere, construcţia de reţele magistrale, amenajări pentru îmbunătăţiri funciare, reţele de telecomunicaţii, amplasarea de relee şi antene de telecomunicaţii, lucrări de cercetare şi de prospectare a terenurilor – foraje şi excavări – necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, amplasarea balastierelor şi a sondelor de gaze şi petrol, precum şi orice alte lucrări care afectează suprafaţa solului şi subsolul, în zonele cu patrimoniu arheologic reperat, indiferent dacă se execută în intravilanul sau extravilanul localităţilor şi indiferent de forma de proprietate a terenului; întreprinse în zonele cu patrimoniu arheologic cunoscut şi cercetat, precum şi cele care sunt determinate de lucrările de restaurare parţială sau totală a monumentelor istorice, desfăşurate potrivit legislaţiei în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice.
Sursa: FB Câmpulungul primilor trei Basarabi
Citește și Pavaj de sticlă la fosta biserică „Sfântul Nicolae” din Piteşti
0 Comentarii