Centrul de cercetări sociologice LARICS, în parteneriat cu Institutul de Științe Politice și Relațîi Internaționale al Academiei Române au lansat astăzi Barometrul de securitate a României, ediția noiembrie 2022.
Moderat de Dan Dungaciu, Director ISPRI, evenimentul a avut loc în Biblioteca Academiei Române și a reunit invitați speciali din partea mediului academic și ai Administrației Prezidențiale, dar și reprezentanți mass - media și oficialități diplomatice.
*Citește și: Şi preotul Horia Dumitrescu s-a ales cu un apartament după ce a luat în grijă o bătrână
*Citește și: Cătălina a murit la 17 ani, după ce medicii i-au uitat pansamentele în abdomen, în timpul operației de cezariană
Față de aceeași perioadă a anului trecut se remarcă o scădere generalizată a încrederii în spațiul instituțional național. Ierarhia de încredere nu se schimbă mult față de ce știm de anii trecuți, dar inclusiv instituții care beneficiază regulat de încredere mare din partea publicului nostru au imaginea marcată de dificultățile din ultimul an (Biserica, Armata). Lucrurile sunt explicabile, având în vedere că, după doi ani de pandemie, anul 2022 a început cu un război de anvergură în regiune și a continuat cu scumpiri mai mult decât semnificative ale prețului tuturor tipurilor de energie, cu inflație etc.
Acest complex de crize duce la scăderea încrederii și în NATO sau Uniunea Europeană, instituții de obicei extrem de apreciate de români. Desigur, războiul început de Rusia în Ucraina face ca problema încrederii în NATO sau în armata națională să nu mai fie o problemă simbolică sau identitară, ci una cât se poate de pragmatică.
Cu toate aceste probleme, populația României rămâne cert una pro-occidentală și pro-europeană: 68% sunt optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene pe termen scurt, 78% sunt optimiști privind suportul american pentru Europa de Est și doar 10% dintre români cred că UE ar trebui să dispară în viitor.
Chiar dacă apar critici serioase la adresa UE, 74% dintre români spun că “este mai bine în UE decât în afara ei”. Reproșurile pe care românii le aduc UE sunt serioase, dar legate de situația imediată pe care o traversăm (criză economică și energetică): există percepția că unele țări UE profită economic de România, că politicile UE nu ni se potrivesc întotdeauna sau că UE ne impune prea multe reguli. Atenție, acestea nu sunt critici la adresa ideii europene, ci scăderi de popularitate ale UE grefate pe percepția că UE și instituțiile sale nu reușesc sau nu vor să gestioneze unele aspecte ale crizei (de exemplu, prețurile energiei, inflația).
Există o atitudine critică evidentă și față de elitele locale/naționale și față de elitele de la Bruxelles.
Publicul distribuie vina pentru prețul scăpat de sub control al energiei astfel: cei care conduc România (47,7%), politicile UE (28%) și abia pe locul trei războiul din Ucraina (23,9%).
Dacă România ar fi atacată, 36% dintre români spun că ar participa la apărarea țării, 33% sunt indeciși, 29% spun că ar încerca să plece cu familia.
Cei mai mulți români consideră că Rusia este de vină peste războiul din Ucraina și că principala piedică în calea păcii este tot Rusia. 25% cred că Rusia este de vină, dar și Ucraina are o parte din vină pentru război. Desigur, să nu uităm că suntem la 9 luni de la șocul începerii războiului. Există un 16% dintre români care consideră că nu se poate ajunge la pace în Ucraina din cauza SUA și 8% din cauza UE.
Deși vinovăția Rusiei este clară pentru marea majoritate a românilor în cazul războiului din Ucraina, cea mai mare parte a publicului nostru crede că este cel mai important acum să se oprească războiul (70%). 28% cred că acesta trebuie continuat până la învingerea Rusiei. Desigur, aici apar și teama de extinderea conflictului, și percepția Rusiei ca o țară foarte întinsă/ putere nucleară, teama de agravarea crizei economice etc.
Românii sunt în continuare empatici în tragedia populației din Ucraina: după 9 luni de la începutul crizei, 74% dintre români spun că ar trebui să primim în continuare refugiați din Ucraina, dacă va fi nevoie. De asemenea, a scăzut încrederea în principalele puteri occidentale față de aceeași perioadă a anului trecut. Aceasta nu înseamnă o reorientare strategică a publicului nostru. Între timp, încrederea în China și Rusia s-a prăbușit pur și simplu. Deși nu asistăm la o reorientare strategică a publicului din România, apre din ce în ce mai acută ideea că România ar trebui să pună accentul pe propriile interese, să fie pragmatică, să aibă agendă și să se ocupe în primul rând de interesele ei. Totul în cadrul euroatlantic, însă, nu în afara lui. Asistăm astfel la o formă de sincronizare a publicului din România cu tendințele europene tot mai evidente de repliere a populațiilor spre interesele naționale. Românii cred că, în viitor, sistemul internațional nu va fi dominat de o singura putere, nici de competiția dintre două puteri, ci de existența mai multor superputeri care vor concura între ele sub diferite forme (54%-2022, față de 52%-2021).
*Citește și: Şi preotul Horia Dumitrescu s-a ales cu un apartament după ce a luat în grijă o bătrână
*Citește și: „Fata mea este traumatizată! În continuare este şicanată la şcoală!”
Datele au fost culese prin sondaj reprezentativ la nivel național prin interviuri telefonice (CATI), în perioada 29 septembrie – 10 octombrie 2022. Eroarea maximă admisă: +/- 3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Volum eșantion: 1001 persoane. Datele Barometrului de Securitate a Romaniei, editia noiembrie 2022, pot fi consultate aici: https://larics.ro/barometrul-de-securitate-al-romaniei/
Înregistrarea evenimentului de lansare a Barometrului, inclusiv discursurile dl Constantin Ionescu, Consilier de Stat in cadrul Departamentului Securității Naționale, Director al Oficiului Informații Integrate; dl. Dan Dungaciu, Director ISPRI si dl Darie Cristea, Director CCSL poate fi urmărită aici: https://www.facebook.com/100063515326983/videos/527866665528134
0 Comentarii