Întoarcere în timp, la momentul când Gheorghe Axinte a construit blocul de locuinţe în curtea Închisorii Piteşti

Profesorul Ilie Popa: „Ni s-a părut că n-ar fi de animale şi că se vedeau oase de om. Bineînţeles că am protestat în instanţă”

Despre fosta Închisoare Pitești s-a tot vorbit în ultima perioadă, este locul unde s-a desfășurat Fenomenul cu același nume, cea mai violentă acțiune împotriva studenților anticomuniști. Recent, Memorialul „Închisoarea Pitești” a făcut o scrisoare deschisă către instituțiile statului să claseze de urgență întregul complex al penitenciarului, căci doar o parte este monument istoric, categoria A, adică de importanță națională, iar unul dintre proprietari, firma Conarg, dorea să obțină autorizație de demolare și să construiască un bloc în locul corpului denumit „Celular”. Însă trebuie precizat că în trecut chiar s-a construit un bloc în raza de protecție a monumentului, prilej cu care s-au găsit și oase. Iar blocul a fost construit de Gheorghe Axinte, proprietarul firmei Argecom, tatăl Mariei Axinte, cea care reprezintă acum Fundația „Memorialul Pitești”. Am discutat cu persoanele care au fost la fața locului în acea vreme în care firma familiei Axinte a făcut săpături pe terenul fostei pușcării ca să ridice un bloc de locuințe.

Săpăturile au avut loc în anul 2004, la fundația blocului din partea dreaptă a închisorii. Deși, probabil, multă lume se întreabă ce caută un bloc în raza de protecție a închisorii care e monument istoric. Însă înțelegem că a fost construit înainte ca închisoarea să fie clasată. „Blocul respectiv, teoretic, dacă clădirea pușcăriei ar fi fost monument istoric în momentul respectiv, nu se putea (construi, n.r.), pentru că era în zona de protecție a monumentului. De aia s-a permis treaba asta, dar era pe terenul fostei pușcării”, explică Remus Cîrstea, lector la Universitatea din Pitești.

Citește și Să nu uităm de cei care au mutilat primii Memorialul „Închisoarea Piteşti”

„D-l Ionescu Aristide, vicepreședintele de atunci al fundației (deținut politic la Pitești, n.red), s-a dus și a vorbit cu cel care săpa la fundația blocului, pentru că a bănuit că e ceva în neregulă acolo și că e posibil să găsească oase. Probabil, auzise de la cineva. A rugat pe cel care sapă să-l anunțe. I-a lăsat număr de telefon. În sfârșit, săpând acolo, a găsit, a dat peste o zonă unde erau multe oase. Atunci s-a întrerupt, s-a speriat puțin muncitorul care săpa, l-a sunat. D-l Ionescu a venit imediat, m-a sunat și pe mine. Eu eram la Facultate, la Eletronică și am ajuns și eu acolo. Am anunțat autoritățile. A venit un procuror. După ce a venit procurorul ne-a spus ca noi să plecăm, dar, între timp, reușisem să pozăm acea zonă cu oase. Mai bine zis, Remus Cîrstea, care umbla tot timpul cu aparatul de fotografiat, a făcut câteva poze cu zona unde erau oasele. După ce a venit procurorul, ne-a interzis să mai stăm acolo, a spus că se ocupă dânsul și rezolvă problema. După aceea noi am urmărit, cumva, de la distanță, pentru că n-am avut voie să ne ocupăm de așa ceva. După un timp, am aflat că s-a declarat la analiza oaselor că ar fi de animale și că nu merită să deschidă o anchetă, șamd. Noi, care făcusem poza, ni s-a părut că n-ar fi de animale și că se vedeau oase de om, cubitus, radius și femur. Deci arătau oase, nu de animale, ci de om. Bineînțeles că am protestat în instanță. Am mers la toate instanțele din România, am cerut și ajutorul, atunci era Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, am discutat și cu Marius Oprea, care era consilerul Prim-ministrului, parcă, în vremea aia, problema asta, dar la toate instanțele din țară am pierdut, adică s-a spus că nu sunt de om, ci sunt de animal. După aceea, d-l Ionescu, împreună cu mine, dar dânsul s-a ocupat mai mult, pentru că era pensionar și avea timp liber, am făcut o adresă către CEDO, un dosar, cu pozele pe care le aveam noi, ș.a.m.d. L-am tradus în limba engleză, ne-am supus regulilor obișnuite unui dosar care merge la CEDO și la CEDO a fost respins”, și-a amintit Ilie Popa, președintele Fundației „Memoria”, filiala Argeş.

Acesta ne-a mai spus că expertiza oaselor a fost făcută de un specialist ales de procuror, care a tras concluzia că nu sunt de om. Dupa cum își aduce aminte, „Oasele erau în pământ, pur și simplu, nu erau așezate în ceva”, iar legat de cantitatea acestora: „N-aș spune că erau foarte multe. Probabil, dacă e să apreciez, puteau să fie ale unui om. Nu era, să zici, groapă comună. Nu, nu era o cantitate mare”.

Citește și Cristian Cocea, despre „Celularul” de la Închisoarea Piteşti: „Pentru valoarea memorialistică, sunt şanse mari să fie clasată şi această clădire”

Ce ar fi văzut un preot într-o noapte, în timp ce era închis la Pitești

L-am întrebat pe d-l Ilie Popa dacă e posibil să fi fost cineva îngropat în curtea închisorii. „Nu știu. Ceea ce știu eu de la mai mulți oameni și îmi amintesc că Axinte mi-a spus odată- atunci când nu era hotărât să facă (memorial, n. r.), chiar începuse să dărâme, că el a dat ordin să construiască blocurile de acolo- chiar el mi-a spus că i-a povestit un preot care a fost în închisoare acolo, s-a uitat pe fereastră, deși n-aveai voie să te uiți pe fereastră și a văzut cum duceau cu pătura, cu o targă, ceva, n-a văzut ce era înăuntru şi că a indicat și locul. Îmi amintesc că Axinte mi-a spus și ne-a dus, dar nu s-a întâmplat acolo. Nu știu. Din câte știu eu, ca documente, din câte am studiat, că n-ar fi, totuși, nu i-ar fi îngropat acolo, că îi duceau undeva în Trivale. Însă preotul ăla a spus, poate e posibil sa fi fost și în curtea închisorii, nu neg treaba asta, pentru că nu putea să îi ducă chiar pe toți. E posibil sa fi scăpat și câțiva prin curte, pe acolo. N-am de unde să știu, pentru că ar trebui să răscolești pământul. Dar la blocul din partea dreaptă, deci cum ești cu fața către închisoare, blocul care e terminat, în fundația lui s-au găsit aceste oase”.

Citește și Guvernul a hotărât recunoaşterea Fundației ”Memorialul Închisoarea Pitești” ca fiind de utilitate publică!

Lectorul universitar Remus Cîrstea: „Am găsit ceva ca un fel de mandibulă, dar era destul de solidă”

În 2004, lectorul universitar Remus Cîrstea a fotografiat oasele găsite în fundația blocului. „După cum arătau, n-am văzut elemente de oseminte care să semene izbitor cu ceva uman, decât dacă te gândești la oase mari, la femur, de exemplu. Dar n-am găsit elemente parietale de craniu, mandibulă, dinți. Am găsit ceva ca un fel de mandibulă, dar era destul de solidă”. Un amănunt interesant pe care și-l amintește Remus Cîrstea este că „respectivele oase erau încastrate într-un fel de mortar. Deci, era un mortar de tip B50, B100 în care s-au găsit”.

Dan Manu, medic legist: „Ştiu că s-au prelevat probe biologice, cel mai probabil sunt fragmente osoase de origine animală”

Șeful Serviciului de Medicină Legală Argeș, Dan Manu, a fost chemat la locul săpăturilor în 2004. „Nu pot comenta pentru că este un interval de timp destul de lung. Știu că s-au prelevat probe biologice, cel mai probabil sunt resturi, oase, fragmente osoase de origine animală. A fost preluat de Parchet și Parchetul a trimis la București, la vremea respectivă, pentru identificare și pentru stabilirea vechimii lor”, ne-a explicat Dan Manu. Acesta ne-a mai spus că expertiza s-a făcut la Institutul Național de Medicină Legală sau la Biocriminalistică și că nu a fost apanajul Serviciului Medico-Legal Județean.

Citește și Finita la comedia! Banca îl execută pe Axinte de averea înstrăinată pe numele fiicei

Ilie Popa, preşedintele Fundaţiei „Memoria”, filiala Argeş: „Interiorul închisorii este complet schimbat”

Fosta închisoare are mai mulți proprietari. Conarg, fima care deține corpul numit „Celular”, unde au fost cele mai multe celule, dorea să-l demoleze și să construiască un bloc în loc. În ianuarie 2021 a obținut certificatul de urbanism de la Primărie. Mai departe, avea nevoie de avizul de la Direcția pentru Cultură. Numai că, în martie 2021, fundația Memorialul Închisoarea Pitești a făcut un apel la DJC și la Ministerul Culturii pentru clasarea de urgență a clădirii, procedura prin care, pentru o perioadă temporară, imobilul este pus sub protecție, pentru ca nimeni să nu poate să dărâme sau să modifice până se clarifcă situația. În prezent, încă se lucrează la dosarul de clasare. Deși „Celularul” nu mai conține elementele inițiale, clădirea este, ca mărturie a trecutului, la fel de importantă ca restul complexului clasat. Despre interiorul corpului denumit „Celular”, Ilie Popa a spus: „Oricum, interiorul închisorii este complet schimbat, nu mai arată a închisoare. Însă chiar dacă este așa, el (proprietarul, n.r.) să nu poată să schimbe exteriorul, să rămână așa cum a fost și să nu poată dărâma. Dacă se va putea, în viitor, chiar să i se schimbe destinația, ar fi foarte bine”.

Iar profesorul Remus Cîrstea subliniază în legătură cu interiorul: „Convenția UNESCO privind monumentele isorice spune că dacă se păstrează mai mult de 30-40 % din monument, atunci poate să fie păstrat, reconstruit”. Concluzia: „Normal ar fi ca instituțiile statului, ținând cont de statutul de monument istoric pe care trebuie să îl aibă tot complexul, să impună lui Vișoiu (proprietarul sediului Conarg, n. red.) ca, atunci când vinde, să aibă statul drept de preempțiune și să nu demoleze”, a conchis Remus Cîrstea.

Citește și Asocierea din care făcea parte şi firma lui Gigi Axinte, dată afară de Universitate