Un interviu cu cel mai mare psihosociolog al ţării, argeșean
Premierul Ciucă apare cu mască, e clară beleaua! Dar Mafia din Guvern, pentru a proteja alți mafioți, de pe Litoral, nu declară stare de urgență până după 1 septembrie din cauza valului 6 al pandemiei cu coronavirus, ca să le protejeze afacerile. Afacerile primează, nu-i așa, d-le premier Ciucă?
SEPTIMIU CHELCEA (n. 13 iunie 1940), cel mai important psihosociolog al României din toate timpurile (argeșean!), este încă profesor onorific la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea din București). A fost distins cu Premiul „P.S. Aurelian” al Academiei Române (1980). În 2004 a primit Premiul „Opera omnia pentru întreaga activitate de cercetare științifică”, acordat de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior. Este fiul lui Ion Chelcea, din Boteni, unul dintre cei mai importanți etnologi ai țării, căruia fiul i-a făcut muzeu (bun prieten cu Petre Țuțea).
Septimiu Chelcea are serie de autor la o editură de prestigiu, publicând, din neastâmpăr intelectal, și noi cărți, care contribuie din plin la cultura națională. E un naționalist cu argumente foarte solide! I-am prezentat, mai an, în această pagină, penultima sa carte…
Citește și Septimiu Chelcea, cel mai mare specialist în metode şi tehnici de cercetare sociologică
„Consider că trăim într-o societate dominată de frică”
Jean Dumitrașcu: Domnule profesor, ca psihosociolog, cum priviți societatea în care trăim?
Septimiu Chelcea: Personal, consider că trăim într-o societate dominată de frică. Pandemia COVID-19 a ciuntit societatea umană. De la declararea pandemiei de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii la 11 martie 2020 până la sfârșitul lunii aprilie 2021 și-au pierdut viaţa, la nivel global, peste 3 milioane de persoane și au fost infectate cu noul virus peste 140 de miloane de persoane. Bilanțul negru al pandemiei atinge prag după prag, ca urmare a identificării unor noi tulpini ale virusului în Marea Britanie, Brazilia și în Africa de Sud. România a depăşit pragul de un milion de cazuri de infectare COVID-19 și 26 de mii de decese.
Pandemia COVID-19 și criza economică ce o însoţește au schimbat, la nivel planetar, comportamentul de consum alimentar și nealimentar, precum și stilul de viaţă al oamenilor.
Consum fie mai raţional și, de ce nu, mai etic. Comerţul on-line s-a extins și probabil va continua să se extindă și după ce pandemia se va sfârși.
Și psihologia oamenilor s-a schimbat în bună măsură. Frica de infectare cu noul coronavirus a lăsat urme adânci în felul nostru de a fi și de a ne raporta unii la alţii: de la anxietate și egoism, la optimism și altruism – întâlnim întreaga scală de psihologii. Dacă în martie 2020, la declararea oficială a pandemiei, 22% dintre români se temeau că se vor infecta cu virusul ucigaș, în februarie 2021 proporţia lor s-a dublat: a ajuns la 46% (conform sondajului naţional SOCIOPOL din 31 ianuarie – 6 februarie 2021). Trăim încă într-o „cultură a fricii”. Paradoxal, deși se tem de îmbolnăvire, datele aceluiași sondaj de opinie arată că proporţia celor care declară ferm că nu se vor vaccina este foarte mare (34%), în comparaţie cu situaţia din alte ţări din UE în care s-au realizat sondaje în aceeași perioadă: Germania (12%), Franţa (19%), Italia (5%), Marea Britanie (6%) – conform Le baromètre de la confiance politique (februarie 2021).
Citește și Muzeul Satului „Ion Chelcea” din comuna argeşeană Boteni
J.D.: Este patologică această frică?
S.C.: Frica este o emoție funcțională cu diferite grade de intensitate, provocată de o amenințare reală sau imaginară, despre care credem că pune în pericol integritatea sau chiar viața noastră. În absența fricii, nicio specie nu ar fi supraviețuit.
Trebuie pus că nu există doar frică normală și frică patologică, ci frici – şi încă multe şi variate ca intensitate și etiologie – așa-numitele frici „intermediare”, frici „individuale” și frici „sociale”. Transfigurarea fricii biologice, ca reacţie fiziologică şi comportamentală, ca trăire psihică individuală, în frică socială se produce prin comunicarea interpersonală şi mass-media. Transmiţându-se prin comunicare verbală şi nonverbală, frica socială sporeşte ca volum; pe drept cuvânt, se poate vorbi de o „spirală a fricilor sociale”.
Așa cum există o „piramidă a trebuițelor umane” – vestita piramidă a lui Abraham Maslow –, există și o „piramidă a fricilor sociale”, pe care am conceptualizat-o și descris-o recent în lucrarea „Despre om și lume” (2020). Nu insist asupra ierarhizării fricilor sociale. Atrag numai atenția asupra faptului că instituțiile statului, în încercarea de schimbare a atitudinilor prin persuasiune (păstrarea distanței fizice, acceptarea măștii de siguranță, spălarea frecventă pe mâini, aerisirea spațiilor), au făcut apel aproape exclusiv la fricile sociale de la baza piramidei (pierderea vieții, pierderea sănătății), neglijând faptul că oamenilor le este frică și de pierderea locului de muncă, a stării de bine a celorlalți sau de pierderea stimei de sine, frici situate spre vârful piramidei.
De asemenea, în campaniile publicitare s-a pierdut din vedere că există o relație curbiliniară între intensitatea fricii și schimbarea atitudinii și comportamentului publicului-țintă: dacă frica indusă este prea redusă, este posibil să nu fie resimțită, dacă atinge un prag prea mare, individul se poate angaja în negarea și evitarea mesajului. Să ne amintim că, la instituirea stării de urgență, intrată în vigoare la 16 martie 2020 prin Decretul Președintelui României nr. 195, au fost scoase în stradă mașinile de luptă ale Ministerului Apărării Naționale, din care vegheau militari cu pușca în mână – o măsură inutilă, aberantă, care a sporit artificial frica oamenilor.
Citește și Lucia Hossu-Longin a făcut 6 filme documentare despre „Experimentul Piteşti”
„Oamenii răi devin și mai răi, iar oamenii buni devin și mai buni”
J.D.: Ne confruntăm cu o boală pe care societatea de azi nu a cunoscut-o. Cât este conformism și cât este obediență din partea noastră? Mă refer la COVID-19….
S.C.: Resping teoriile conspiraționiste referitoare la pandemia COVID-19, care au apărut și au crescut în amploare, în pofida eforturilor internaționale și naționale de a le devoala ca nocive (alimentează discriminarea socială și neîncrederea în instituțiile publice) și înșelătoare (pun la îndoială datele științei și practicile medicinii științifice). Da, unii oameni au devenit mai egoiști, dar nu toți. Majoritatea personalului medical din linia întâi dă dovadă de empatie, de altruism și, în cazuri extreme, chiar de eroism. Cunoașteți comportamentul exemplar al celor care au intervenit pentru salvarea bolnavilor din incendiile spitalelor de boli infecțioase. În vremuri de criză socială și sanitară, oamenii răi devin și mai răi, iar oamenii buni devin și mai buni.
Pandemia COVID-19 a secerat vieți, a aruncat lumea în haos, dar, așa cum se spune, „în tot răul este și un bine”. Acest bine, chiar dacă nu este vizibil la fel de clar în toate locațiile, poartă numele de „solidaritate interpersonală și interstatală”. Mai presus de toate, pandemia COVID-19 ne-a arătat cât de importantă este viața fiecăruia dintre noi, ne-a învățat să o prețuim, dincolo de dezamăgiri și suferințe.
Citește și Expoziţie de fotografie la Mioveni
J.D.: În legătură cu pandemia COVID-19 și cu vaccinarea anti-COVID au apărut în spațiul public informații contradictorii, alarmiste.
S.C.: Frica a facilitat proliferarea unor astfel de știri, mai bine zis „pseudoștiri”: „Pacienții din spitale primesc sume de bani ca să declare că sunt infectați cu COVID-19”; „Ministerul Sănătății anunță un număr mare de îmbolnăviri cu SARS-COV-2 pentru a justifica existența spitalelor de rezervă, în timp ce pacienții cu alte afecțiuni sunt lăsați să moară”; „COVID-19 nu există”; „Numărul deceselor cauzate de noul coronavirus este în realitate mult mai mic decât cel anunțat de oficialități”; „Guvernul impune purtarea măștii de protecție în instituțiile publice pentru a fi epuizat stocul de măști, cumpărate la suprapreț”; „SARS-COV-2 este folosit de către SUA și China în războiul hibrid pentru supremația mondială”; „Pandemia COVID-19 a fost declanșată pentru a se instala un guvern mondial”, „Purtarea măştii de protecţie timp îndelungat provoacă hipoxie cerebrală, somnolenţă, oboseală, pierderi de memorie şi randament scăzut la locul de muncă”, „Numărul deceselor produse de COVID…”
Vă mulțumim! Mult succes la continuarea operei!
Citește și Un mare filosof din Argeş, din păcate uitat. D.C. Amzăr a conferenţiat lui Heidegger
0 Comentarii