În cele ce urmează vă prezentăm două personalități importante ale județului Argeș. Este vorba despre balerina Mariana Popa, artistă care a făcut parte din colectivul Teatrului „Alexandru Davila” din Pitești mai bine de 40 de ani, și despre Nicolae Ioana, meşterul popular argeşean cu ascensiunea cea mai ridicată în ultima perioadă de timp.
Mariana Popa, balerina cu cea mai lungă carieră la secţia Estradă a Teatrului „Alexandru Davila”
Mariana Popa, considerată una dintre cele mai longevive balerine din România, s-a stins din viaţă pe data de 4 ianuarie 2021, la vârsta de 72 de ani. Tristul anunţ a fost făcut de către foştii săi colegi de la Teatrul „Alexandru Davila” din Piteşti. Născută pe 10 octombrie 1949, Mariana Popa a făcut parte din colectivul Teatrului „Alexandru Davila” din Piteşti timp de peste 40 de ani, activând atât în corpul baletului în spectacole precum ”Stelele Piteştiului”, ”Cântăm bucuria vieţii”, ”Do-Re-Mi şi va mai fi”, ”Zâmbete pe portative”, dar şi ca actriţă în ”Lambada tinereţii”, ”Umor sponsorizat”, ”Toată lumea mulţumită”, ”Bunica nu se mai mărită” şi multe altele. A lucrat alături de regizori cunoscuţi, precum Constantin Zărnescu, Alexandru Darian, Livio Belegante, şi de coregraful Dorin Oancea, fiind un exemplu de fidelitate şi longevitate pe scena aceluiaşi teatru. Mariana Popa a fost balerina cu cea mai lungă carieră dintre artiştii care au activat la secţia Estradă a Teatrului „Alexandru Davila” din Piteşti, secţie înfiinţată în 1958 şi ce a debutat cu piesa ”Prima seară, primul cântec”, de Mircea Răţescu şi Constantin Zărnescu.
Citește și „Artistul fluierului” – Ion Arsene, meşterul popular de la Poienarii de Muscel
Nicolae Ioana, meşterul popular argeşean cu ascensiunea cea mai ridicată în ultima perioadă de timp
Nicolae Ioana s-a născut pe 15 martie 1961, în comuna Cotmeana, județul Argeş, și este meşterul popular argeşean cu ascensiunea cea mai ridicată în ultima perioadă de timp. A absolvit liceul din comuna Drăganu, după care începe să-şi caute rostul în viaţă. În 2007, odată cu decesul tatălui şi moştenind sculele tatălui şi bunicului, se apucă să recondiţioneze căruţe pe care le achiziţiona din sat şi din zonele învecinate. Ulterior cumpără o casă în comuna Stâlpeni, unde îl regăsim şi astăzi, şi începe să lucreze căruţe rustice, figurine din viaţa rurală, mobilier de grădină în stil ţărănesc. Primul contact cu târgurile meşterilor populari îl are în vara anului 2011, când este invitat de reprezentanţii comunei Dâmbovicioara la Festivalul ”Nedeea munţilor” de la Fundata (Braşov).
A avut un mare succes, după care primeşte o invitaţie la Festivalul Tradiţiilor de la Corbeni, unde îl întâlneşte pe meşterul popular Gheorghe Mateescu. Acesta avea să-l invite la numeroase manifestări din ţară: Târgul meşterilor populari, Festivalul vinului şi tradiţiilor de toamnă de la complexul comercial Jupiter City-Piteşti (2011, 2012, 2013), Târgul Meşterilor populari şi Sărbătoarea tradiţiilor de toamnă de la Drobeta Turnu Severin (2011, 2012), la târgurile populare de Izvorul Tămăduirii şi „Plăcerea de a trăi” (2012) – ambele de la Horezu (Vâlcea), la Corabia (Olt), la Expoziţia demonstrativă de artă populară românească, Întorsura Buzăului (județul Harghita), la Festivalul folcloric ”Ciobănaşul”, la Carrefour – Sibiu, Bran (2017) etc.
Îşi face un renume şi continuă participarea la expoziţii de gen de la Mioveni – Sărbătoarea recoltei, Piteşti (Casa Cărţii), Muzeul Naţional al Viticulturii şi Pomiculturii de la Goleşti, participări care vor culmina în cadrul Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului, din august 2013, cu obţinerea premiului pentru cel mai reprezentativ meşter popular din Argeş.
Lucrările meşterului se diversifică, din mâinile sale ieşind: căruţe, şarete, care cu boi (miniatură), lăutari, vânători, pescari, preoţi, dogari, ceramişti, ciobani, primari, ursuleţi, albinuţe etc., chiar şi o motocicletă de epocă, din lemn, în mărime naturală, la care a lucrat mai bine de şase ani. Expoziţia Naţională de Artă Naivă, ediţia 45, de la Piteşti, din 27 octombrie 2013, vine să confirme valoarea meşterului Nicolae Ioana, acesta obţinând Premiul ”Din Vasilescu” la secţiunea Sculptură. Astăzi lucrările sale au ajuns în colecţiile unor iubitori de gen de pe tot mapamondul, fiind expuse în Ungaria, Italia, Franţa, Germania, Bulgaria, Canada, Spania, Austria etc.
Citește și Maria Plopeanu, meşterul popular de pe valea Râului Doamnei
0 Comentarii