Bogdan Pandelică, secretar de stat în Ministerul Economiei: „Voi face tot posibilul să aduc cât mai mulţi investitori străini în Argeş”. Numit în urmă cu două săptămâni Secretar de Stat în Ministerul Economiei, Bogdan Pandelică este la ora actuală argeşeanul cu cea mai înaltă funcţie din Guvern. O funcţie cu atât mai importantă cu cât Bogdan Pandelică coordonează activitățile de comerţ exterior. Postul de Secretar de Stat este cea de-a patra funcţie de top la nivel central pe care Bogdan Pandelică o deţine în ultimii cinci ani. Între ianuarie şi octombrie 2009 a deţinut funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) şi vicepreşedinte ANPC din mai 2012 până în septembrie 2013. Din septembrie 2013 şi până în martie a.c. a fost Subsecretar de Stat la Departamentul pentru Energie. Jurnalul de Argeş l-a vizitat pe Bogdan Pandelică la noul loc de muncă de la Ministerul Economiei, prilej cu care am realizat un amplu interviu, primul pe care acesta îl acordă din noua funcţie. Bogdan Pandelică este o prezenţă discretă în mass-media, o persoană pentru care profesionalismul şi eficienţa în domeniul în care activează sunt cuvintele-cheie. Pe parcursul celor aproape două ore în care am stat de vorbă, am avut plăcuta surpriză să descoperim un altfel de Secretar de Stat, la ani lumină de prea mulţii oficiali prozaici şi scorţoşi cu care ne-am obişnuit în administraţia centrală. Bogdan Pandelică a fost un interlocutor agreabil, foarte avizat, bine documentat, mobil în gândire şi în replici.
# Cu ce ar putea sprijini Ministerul Economiei – şi implicit dumneavoastră – Argeşul în acest moment şi pe termen scurt şi mediu?
– Ca Secretar de Stat în cadrul Ministerului Economiei, am ca atribuție coordonarea activităților de comerţ exterior şi relaţii internaţionale. În cadrul ministerului, cât priveşte dezvoltarea regională, vom avea cu siguranţă şi o hartă economică a Argeşului şi a Piteştiului. Voi încerca să extind şi să dezvolt relațiile de colaborare cu potenţiali parteneri şi investitori din diferite ţări, atât din zona privată, cât şi din cea publică. Voi face tot posibilul să îi aduc şi către Argeş, să explorăm şi să punem în valoare potenţialul economic şi uman ridicat al judeţului. Argeşul are un bun potenţial de resurse umane în aproape toate ramurile economice, cu mulţi oameni calificaţi. Voi face tot ceea ce ţine de mine pentru a aduce o plus-valoare în ceea ce priveşte punerea în valoare a potenţialului Argeşului şi vom căuta soluţii pentru a promova pe toate planurile producătorii locali, inclusiv pe cei din Argeş. Am avantajul de a avea o echipă foarte bine pregătită la Ministerul Economiei şi sper să avem cât mai multe rezultate în zona comerţului exterior şi a relaţiilor internaţionale, domeniu pe care intenţionez să îl revigorez atât din punct de vedere al intensificării relaţiilor comerciale, precum şi al îmbunătăţirii percepţiei imaginii ţării noastre în străinătate.
# Ca şi exporturi, ce cotă are la ora actuală Argeşul în exporturile României?
– Argeşul este fără îndoială între judeţele bine poziţionate ale României şi uzina Dacia are cea mai mare pondere. Dacia are o pondere foarte mare nu numai în ceea ce priveşte exporturile judeţului, dar şi la nivel naţional. Activitatea uzinei de la Mioveni asigură o cotă însemnată din exporturile României.
# Cât de dependentă este economia românească de Dacia?
– În economia românească Dacia are dublă însemnătate: este cel mai important producător de autovehicule din România şi una dintre cele mai importante firme de export din sectorul economic de autovehicule şi componente. Evoluţia spectaculoasă şi rezultatele Dacia au atras, după cum se ştie, zeci şi zeci de furnizori internaţionali de prim rang în ţara noastră, furnizori ce au creat zeci de mii de locuri de muncă. În 2013, sectorul economic al produselor autovehicule şi componente a marcat o creştere de peste 10% faţă de anul precedent.
# Care sunt pieţele externe ce nu au fost până acum explorate puţin sau deloc de România după Revoluţie şi care prezintă un interes şi potenţial crescut?
– Ne focalizăm acum pe America de Nord şi Sud şi în special pe Mexic, Argentina şi Brazilia. O atenţie majoră o acordăm şi țărilor continentului african, ce reprezintă cumulat al treilea partener comercial al României. Ţările arabe prezintă de asemenea un interes şi un potenţial foarte ridicat. În ţările arabe ne dorim să reluăm cooperarea economică, ce a fost foarte importantă până în 1990. Sunt ţări cu resurse solide şi întreprindem tot mai multe eforturi pentru ca firmele româneşti să pătrundă pe zona lor investiţională. Zona arabă este o zona de recâştigat pe partea de comerţ exterior.
# Arpechimul este considerat la ora actuală ca fiind în moarte clinică. Are nevoie Arpechim de transplant de „organe” ca să îi bată iar „inima” şi care ar fi acelea?
– Prima ar fi mai degrabă o „transfuzie de sânge” adică o infuzie de capital. Apoi, este nevoie de forţa umană, şi aici nu este o problemă. Forţa umană pentru Arpechim există, avem specialişti care îşi doresc să se reîntoarcă la combinat. Dorim cu toţii găsirea unei soluţii pe termen mediu şi lung pentru reluarea activităţii şi pentru repornirea instalaţiilor de la Arpechim.
„Finalizarea autostrăzii Sibiu-Piteşti ar dinamiza în mod cert exporturile regionale”
# Cu cât ar dinamiza exporturile regionale finalizarea autostrăzii Sibiu-Piteşti?
– Nu pot să avansez cifre şi procente în momentul de faţă. Pot să vă spun în mod cert că exporturile regionale s-ar dinamiza, pentru că ar fi o logistică mult mai eficientă. Este mare nevoie de această autostradă, pentru că astfel s-ar micşora semnificativ şi timpii şi costurile de transport.
# Cum vedeţi din punct de vedere economic rolul Argeşului în viitoarea şi discutata regionalizare? S-a tot vorbit de un pol de dezvoltare economică referitor la Piteşti…
– Argeşul este un judeţ important şi aşa vreau să îl văd. Fiind argeşean, îl văd poate ca cel mai important judeţ din ţară. Cu siguranţă se va ţine cont de importanţa economică, geografică şi istorică a Argeşului într-o posibilă regionalizare. De altfel, depinde de fiecare dintre argeşeni ca Argeşul să rămână în prim-planul economic.
# Coordonaţi toată zona de comerţ exterior şi Ministerul Economiei are un rol foarte important în asta şi prin sprijinirea firmelor din România pentru participarea la târguri şi expoziţii peste hotare. Se ştie mai puţin de zona asta. Care ar fi avantajele pentru firmele care vor să participe la târguri externe prin filiera Ministerului Economiei?
– Pe lângă Departamentul de Comerţ Exterior s-a înfiinţat un organism – Consiliul de Export – din care fac parte cele mai importante sectoare economice exportatoare din România. Ministerul Economiei, împreună cu alte ministere şi instituţii are o treime reprezentare. Diferenţa este acoperită de sectoarele economice bine reprezentate la export. Există un program pentru a veni în sprijinul exportatorilor români, un program unde este susţinută participarea la târguri sau la misiuni economice. Astfel, firmei participante i se decontează partea de expunere în stand (partea de chirie), partea de logistică, transportul mărfurilor ce vor fi expuse, jumătate din costul cazării şi jumătate din costul transportului participanţilor. Este un suport destul de însemnat pentru firmele româneşti. Este totuşi adevărat şi că banii sunt din ce în ce mai puţini: bugetul a fost redus anul acesta cu 30%. Este nevoie de implicarea tuturor pentru ca acest buget să fie cheltuit cu eficienţă şi pentru ca banii să nu fie aruncaţi în vânt. Capacitatea noastră financiară permite ca la un astfel de târg să fie între 10 şi 20 de expozanţi.
„Aşa cum peste Ocean se vorbeşte de «visul american», mi-aş dori ca şi la noi să existe «visul românesc»”
# Aţi stat un an în America, aproape de New York. De ce v-aţi întors? V-a atras mai mult „realitatea românească” decât „visul american”? Cum aţi caracteriza experienţa americană?
– Experienţa din America mi-a arătat două lucruri importante: primul este disciplina (şi vorbesc aici de disciplina legată de muncă); al doilea, orientarea spre rezultate, dincolo de orgolii personale. Acestea sunt cele mai importante pentru ei. De la americani înveţi şi că nimic nu se poate face de unul singur şi că numai în echipă poţi lucra să îţi atingi obiectivele. Spuneaţi într-una dintre întrebări de „visul american”. Eu mi-aş dori să existe „visul românesc”. Să facem tot ce ţine de noi, oriunde ne-am duce în afara acestei ţări, să exportăm imaginea României atât de bine încât la un moment dat cineva din afară să spună: „Aş vrea să vin în România să îmi creez «visul românesc».” Americanii vând foarte bine mândria de a fi american. Atitudinea lor este una foarte importantă, iar gândirea lor pozitivă atrage şi alte lucruri pozitive. Şi atunci imaginea în ansamblu este una pozitivă. Şi capacitatea americanilor de revenire este una extraordinară. Atunci când un american are un eşec cu un business, el trage concluziile, învaţă lecţia care trebuia învăţată şi are a doua zi capacitatea de a o lua de la început. E timpul ca şi noi să începem să gândim pozitiv, să credem mai mult în noi şi în capacităţile noastre, şi să învăţăm că reuşita noastră stă în lucrul în echipă.
Interviu realizat de Denis Grigorescu şi Gabriel Grigore
0 Comentarii