Astăzi, 9 octombrie 2021, marcăm opt decenii de la începutul deportărilor evreilor români din Sudul Bucovinei în Transnistria, episod care face parte din evenimentele întunecate ale Holocaustului în care autoritățile române din anii 40 sub coordonarea regimului Antonescu au fost pe deplin implicate.
România are o datorie morală fundamentală să păstreze vie, pentru eternitate, memoria victimelor, să ofere sprijin urmașilor victimelor, dar și supraviețuitorilor, acei ultimi martori ai Holocaustului din România. Mai mult decât atât, autoritățile și societatea în ansamblu au datoria să înlăture ignoranța, uitarea și dezinteresul față de evenimentele tragice din istoria națională.
Holocaustul a fost posibil prin folosirea instituțiilor statului împotriva propriilor cetățeni, prin cultivarea antisemitismului și a discursului urii, pe care le-au promovat și transmis inclusiv intelectuali și oameni politici români înaintea celui de-al doilea Război Mondial. Dar în același timp, ignorarea răului sau pasivitatea în fața abuzurilor și a fărădelegilor au contribuit la cea mai mare tragedie prin care a trecut umanitatea.
Totodată, au existat în acele clipe teribile, unde moartea era la tot pasul, conaționali care au înțeles, riscând totul, că viața oricărui semen este neprețuită, indiferent de etnia sau religia sa. Și ei, „Drepții între Popoare” ai României, recunoscuți de statul Israel, trebuie astăzi onorați!
Astăzi, sunt cu atât mai revoltat când văd partide extremiste în Parlamentul României, când constat cum simboluri ale victimelor Holocaustului sunt trivializate în protestele publice și când istoria Holocaustului este relativizată sau chiar negată. Toate aceste derapaje inadmisibile sunt un semnal că efortul instituțiilor statului pentru a proteja memoria victimelor Holocaustului și combaterea extremismului trebuie să continue hotărât. Sunt decis să fac tot ce-mi stă în putință în această direcție!
Avem nevoie astăzi de mai multă coordonare și consolidare instituțională, dar și de noi instrumente pentru a stimula educația despre Holocaust. Astfel, în scopul de a proteja memoria victimelor Holocaustului și a lupta împotriva fenomenelor care au la bază ura, am numit în ultimul an un Reprezentant Special al Guvernului pentru combaterea antisemitismului, iar Executivul a adoptat în luna mai prima Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură pentru perioada 2021 – 2023. Începând din aceste zile un nou comitet interministerial format din reprezentanți din instituții și organizații ale societății civile va începe să lucreze pentru punerea în aplicare a strategiei pentru a educa generația tânără despre pericolul antisemitismului și xenofobiei, pentru a promova toleranța față de alții, și pentru a preveni ori sancționa actele de antisemitism, xenofobie, sau cele asociate cu radicalizarea și discursul instigator la ură.
Citește și: Fost primar condamnat penal a doua oară
La 80 de ani distanță de la deportările din Bucovina, trebuie să înțelegem că asumarea propriului trecut și păstrarea memoriei victimelor rămân o datorie profundă. Trebuie să ne amintim mereu despre ei, despre visele și speranțele lor și despre contribuția comunității evreiești la dezvoltarea României.
Să ne amintim așadar de toți cei care au pierit în Holocaust și să ne rugăm în fiecare zi pentru ca memoria lor să rămână neștearsă! Amintirea victimelor nu va dispărea niciodată! Ele vor trăi prin noi!
Florin Cîțu,
Prim-ministru al României
0 Comentarii