Comisia Europeană a prezentat ieri, 16 septembrie, prima Recomandare de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-media.
La 15 septembrie 2021, cu ocazia discursului său privind starea Uniunii, președinta Ursula von der Leyen a declarat: „Informațiile sunt un bun public. Trebuie să îi protejăm pe jurnaliști, căci ei sunt cei care asigură transparența. Acesta este motivul pentru care am făcut astăzi o recomandare vizând îmbunătățirea protecției jurnaliștilor.”
După cum a anunțat președinta Ursula von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii, Comisia Europeană prezintă prima Recomandare de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-media.
În ultimii ani, jurnaliștii au fost ținta tot mai multor atacuri, în cazurile cele mai tragice fiind chiar victimele unor asasinate. Criza provocată de pandemia de COVID-19 le-a îngreunat și mai mult munca, din cauza veniturilor mai mici, în special pentru liber-profesioniști, și a accesului limitat la locurile de desfășurare a activității.
Pentru a inversa această tendință, Comisia stabilește acțiuni prin care statele membre să îmbunătățească siguranța jurnaliștilor – offline și online. Printre altele, recomandarea face apel la crearea unor servicii de sprijin naționale independente, care să ofere linii de asistență telefonică, consiliere juridică, sprijin psihologic și adăposturi pentru jurnaliștii și profesioniștii din domeniul mass-media care sunt ținta unor amenințări. Se solicită, de asemenea, protecția sporită a jurnaliștilor în timpul demonstrațiilor, siguranță mai mare în mediul online și un sprijin special pentru jurnaliste.
Vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat: „Niciun jurnalist nu ar trebui să își dea viața sau să sufere din cauza meseriei pe care o practică. Trebuie să le oferim jurnaliștilor sprijin și protecție, ei sunt esențiali într-o democrație. Pandemia a arătat mai clar ca niciodată că jurnaliștii joacă un rol-cheie în informarea noastră, scoțând la iveală și necesitatea urgentă ca autoritățile publice să depună mai multe eforturi pentru a-i proteja. Le cerem astăzi statelor membre să ia măsuri decisive pentru ca UE să devină un loc mai sigur pentru jurnaliști.”
Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a adăugat: „Libertatea și pluralismul mass-media sunt în centrul valorilor UE și trebuie să le apărăm în mod activ. Pe măsură ce mass-media continuă să se adapteze și să evolueze, amenințările la care sunt expuși profesioniștii din domeniul mass-mediei în exercițiul profesiei evaluează la rândul lor. Amenințările online reprezintă noua realitate. Prezentăm astăzi o recomandare prin care ne concentrăm eforturile acolo unde este cea mai mare nevoie de ele – în garantarea siguranței jurnaliștilor, atât în mediul online, cât și offline.”
Recomandarea privind siguranța jurnaliștilor
Documentul conține recomandări, inclusiv în ceea ce privește protestele și demonstrațiile, siguranța online și capacitarea digitală, jurnalistele și jurnaliștii care aparțin grupurilor minoritare.
1. Recomandări generale
Având în vedere numărul tot mai mare de atacuri împotriva jurnaliștilor – peste 900 de astfel de atacuri au avut loc în UE în 2020 – recomandarea invită statele membre să ancheteze și să urmărească penal cu fermitate toate infracțiunile, utilizând pe deplin legislația națională și europeană existentă. Statele membre sunt încurajate să implice, dacă este cazul, autoritățile europene, cum ar fi Europol și Eurojust. Statele membre ar trebui să promoveze o cooperare mai bună între autoritățile de aplicare a legii și organismele mass-media pentru a identifica și a aborda mai eficient amenințările la care sunt supuși jurnaliștii și pentru a le oferi protecție personală jurnaliștilor a căror siguranță este în pericol. De asemenea, este esențial ca mass-media să aibă acces nediscriminatoriu la informații, inclusiv la conferințe de presă și la documente deținute de autoritățile publice. În plus, recomandarea subliniază importanța formării profesionale și a consolidării accesului la protecție socială pentru toți profesioniștii din domeniul mass-mediei.
2. Proteste și demonstrații
Aproape unul din trei incidente are loc în timpul demonstrațiilor, acestea devenind astfel locul în care jurnaliștii au fost cel mai frecvent atacați în 2020. Statele membre ar trebui să asigure formarea periodică a autorităților de aplicare a legii, astfel încât acestea să asigure condițiile pentru ca jurnaliștii și alți profesioniști din domeniul mass-media să poată lucra în siguranță și fără restricții în timpul unor astfel de evenimente.
Citește și: Film de groază la parohia Mavrodolu. Aşa-zisul preot Iulian îl vesteşte pe Antichrist
Colaborarea cu reprezentanții jurnaliștilor este esențială în procesul de luare a deciziilor cu privire la măsurile cele mai adecvate, de exemplu în ceea ce privește identificarea vizuală a profesioniștilor din domeniul mass-mediei. Printre măsurile recomandate se numără și numirea unor ofițeri de legătură care să informeze jurnaliștii cu privire la riscurile potențiale, înainte de protestele sau demonstrațiile planificate.
3. Siguranța online și capacitarea digitală
Siguranța digitală și online a devenit o preocupare majoră pentru jurnaliști din cauza proliferării în mediul online a incitărilor la ură și a amenințărilor cu violență fizică, dar și a riscurilor în materie de securitate cibernetică și a supravegherii ilegale. Statele membre sunt încurajate să promoveze cooperarea dintre platformele online și organizațiile cu expertiză în combaterea amenințărilor la adresa jurnaliștilor, de exemplu încurajându-le să își asume eventual rolul de notificatori de încredere. Organismele naționale relevante din domeniul securității cibernetice ar trebui, la cerere, să îi ajute pe jurnaliștii care încearcă să stabilească dacă dispozitivele sau conturile lor online au fost compromise să obțină servicii de expertiză criminalistică în materie de securitate cibernetică. Statele membre ar trebui, de asemenea, să promoveze un dialog periodic între aceste organisme din domeniul securității cibernetice, mass-media și sectorul economic, în special în vederea promovării conștientizării în domeniul securității cibernetice și a competențelor digitale în rândul jurnaliștilor.
4. Jurnalistele, jurnaliștii care aparțin grupurilor minoritare și cei care relatează aspecte legate de egalitate
Jurnalistele, jurnaliștii care aparțin grupurilor minoritare și cei care relatează aspecte legate de egalitate sunt deosebit de vulnerabili la amenințări și atacuri. Jurnalistele sunt ținta mai multor amenințări decât colegii lor bărbați, 73 % dintre acestea declarând că au fost victime ale violenței online în exercițiul profesiei. Recomandarea îndeamnă statele membre să sprijine inițiativele care vizează capacitarea jurnalistelor, a profesioniștilor care aparțin grupurilor minoritare și a celor care relatează aspecte legate de egalitate.
Citește și: Instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi, Parchetul European (EPPO) – a constatat 4,5 miliarde de euro
Statele membre sunt încurajate să îmbunătățească transparența și raportarea efectivă a atacurilor și a discriminării împotriva acestor jurnaliști și să le furnizeze informații cu privire la modalitatea de a solicita asistență și sprijin. În plus, recomandarea subliniază necesitatea promovării egalității și a incluziunii în redacții și în sectorul mass-mediei în general, precum și a dezvoltării continue a competențelor și a aptitudinilor în toate profesiile relevante pentru protecția jurnaliștilor.
Etapele următoare
Comisia va purta discuții privind punerea în aplicare a recomandării cu statele membre și cu părțile interesate, în cadrul forumurilor relevante, în special în cadrul Forumului european al mass-media de știri. De asemenea, Comisia va efectua evaluări ale progreselor înregistrate și va continua să analizeze siguranța jurnaliștilor în toate statele membre, în cadrul Raportului anual privind statul de drept. Statele membre ar trebui să prezinte Comisiei un raport cu privire la măsurile luate pentru a da curs recomandării în termen de 18 luni de la adoptarea acesteia.
UE oferă finanțare în cadrul mai multor programe și proiecte pentru a sprijini statele membre să dea curs acestei recomandări, inclusiv în ceea ce privește formarea judecătorilor, a forțelor de poliție și a jurnaliștilor. De asemenea, UE cofinanțează un mecanism european de reacție rapidă, condus de Centrul european pentru libertatea presei și a mijloacelor de informare în masă, cu sediul la Leipzig, în Germania. Acesta oferă sprijin pentru apărare în instanță și consiliere juridică, sprijin de urgență, cum ar fi acoperirea cheltuielilor de călătorie, sprijin psihologic și acoperirea cheltuielilor de familie, oferirea de cazare în Germania și Italia, precum și organizarea de cursuri și sprijin pentru participarea la cursuri pe întregul continent. Astăzi, Comisia lansează, de asemenea, o nouă cerere de propuneri privind libertatea mass-media și jurnalismul de investigație, prin care se oferă finanțare din partea UE în valoare de aproape 4 milioane EUR. Această inițiativă va sprijini două acțiuni separate: mecanismul de reacție la nivel european în cazul încălcării libertății presei și a mass-mediei și fondul de sprijin de urgență pentru jurnaliștii de investigație și organizațiile mass-media pentru a asigura libertatea mass-media în UE.
Numărul tot mai mare de amenințări fizice, juridice și online la adresa jurnaliștilor și a celorlalți profesioniști din domeniul mass-mediei, precum și numărul tot mai mare de atacuri la adresa acestora comise în ultimii ani, care sunt reflectate în rapoartele Comisiei din 2020 și 2021 privind statul de drept, constituie o tendință îngrijorătoare. Au fost raportate atacuri fizice, în special în contextul protestelor publice, iar jurnaliștii din mai multe state membre au fost ținta agresiunilor protestatarilor, dar, în unele cazuri, și ale forțelor de poliție. Amenințările online sunt în creștere în întreaga UE, jurnalistele, precum și jurnaliștii care aparțin minorităților fiind vizați cu precădere. Această situație este deosebit de îngrijorătoare atunci când politicieni sau personalități publice puternice inițiază astfel de atacuri.
Recomandarea, anunțată pentru prima dată în Planul de acțiune pentru democrația europeană, face parte dintr-un efort mai amplu al UE de sprijinire a libertății și pluralismului mass-media. Aceasta se bazează pe Recomandarea Consiliului Europei privind protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori din domeniul mass-mediei și ia în considerare contribuțiile colectate în cursul primei ediții a Forumului european pentru mass-media de știri. În vederea pregătirii recomandării, în martie 2021 a avut loc un dialog structurat – bazat pe participarea statelor membre, a jurnaliștilor, a asociațiilor care reprezintă jurnaliștii și a organizațiilor internaționale.
În cadrul Planului de acțiune pentru democrația europeană, actuala Comisie a anunțat mai multe acțiuni în sprijinul libertății și pluralismului mass-media. Comisia își va continua eforturile începute pentru a asigura o finanțare durabilă a proiectelor, punând accentul pe asistența juridică și practică acordată jurnaliștilor din UE și din restul lumii. Finanțarea totală oferită de UE pentru proiectele în curs care sprijină siguranța jurnaliștilor, libertatea și pluralismul mass-mediei se ridică la 21,5 milioane EUR. Comisia lucrează, de asemenea, la o inițiativă care vizează măsuri de protejare a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor împotriva abuzului de procedură (acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice – SLAPP).
În plus, Comisia va prezenta în 2022 o lege europeană privind libertatea mass-media pentru a proteja independența acesteia,
0 Comentarii