28 iunie 1940 – Zi de doliu național. României i s-a răpit Basarabia

În ziua de 28 iunie 1940, Armata Sovietică ocupă samavolnic teritoriile  româneşti Basarabia si Bucovina de Nord.

Ocuparea tâlhărească a teritoriilor româneşti a fost urmarea  semnării  în prealabil a Pactului dintre Germania fascistă şi U.R.S.S., pact  cunoscut sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov sau Pactul Hitler-Stalin (23 august 1939).

Citește și: Ziua Drapelului Național, celebrată la Pitești. Prefectul, primarul și alți reprezenanți ai județului au fost prezenți la eveniment

Premizele acestui furt ticălos au fost constituite de :

1. Ambiţiile Germaniei Fasciste şi U.R.S.S. de reviziure a hotarelor acestora din contul statelor naţionale mai slabe militar din Europa Centrală şi de Est (Polonia, România, Finlanda, Estonia, Letonia şi Lituania);

2. Guvernarea României prin dictatură regală de către un rege slab precum era Carol al II-lea;

3. Incapacitatea militaro-economică a României interbelice de face faţă unui război defensiv atît împotriva Germaniei Fasciste cît şi împotriva U.R.S.S.;

4. Lipsa aliaţilor defensivi ai României în momentul primirii Notei ultimative din partea U.R.S.S. de cedare necondiţionată a unor mari teritorii româneşti, la 26 iunie 1940; (Aici se includ atât ineficienţa militară a Micii Înţelegeri (Cehoslovacia-România-Iugoslavia) semnată la anul 1920 cît şi Armistiţiul de pace al Franţei cu Germania lui Hitler la 17 iunie 1940;

Nota ultimativă a U.R.S.S., croită cu mult sânge rece, se încadra perfect în înţelegerile anterioare dintre Germania şi U.R.S.S., conjuncturii internaţionale europene, în care aliaţii României erau incapabili de vreun ajutor, precum şi situaţiei interne dificile a României.

 Retragerea precipitată a armatei și administrației române din Basarabia și nordul Bucovinei a determinat sentimente de stupoare, indignare și frustrare în opinia publică, în condițiile în care până atunci  forurile de răspundere dăduseră asigurări că țara va fi apărată.

În acel tragic moment istoric, România era guvernată de Regele Carol al II-lea, care făcuse un lucru inadmisibil pentru un guvernant şi anume  l-a lichidat fizic pe Corneliu Zelea Codreanu, întemeietorul unui partid politic – Legiunea Arhanghelului Mihail – precum şi alti  membri de vîrf ai Legiunii, înscenând o evadare din închisoare.

Lichidarea fizică şi arestările în proporţie de 90% din conducerea Legiunii Arhanghelului Mihail i-a dezorganizat pe legionari, aducând la cârma mişcării o persoană mediocră şi foarte controversată precum Horia Sima.

Legionarii se răzbună pe guvernare prin asasinarea Primului-Ministru Armand Călinescu, după care oamenii regelui Carol al II-lea reacţionează prin metode medievale, atentatorii fiind executaţi pe loc şi lăsaţi cu zilele să putrezească în stradă, având loc sute de execuţii, mai mult la întâmplare, pe întreg teritoriul național, pornind un cerc vicios de violenţe în România.

Citește și: Poenari Archangels Fest 2021 – festival rock la Cetatea lui Vlad Țepeș!

Instaurarea dictaturii regale, prin dizolvarea parlamentului şi măsurile represive împotriva conducerii legionare, susţinute de masele largi, reliefează incapacitatea Regelui Carol a II-lea de a guverna, precum şi situaţia dificilă din interiorul României.

Regele Carol al II-lea.

Pierderile teritoriale ale Romaniei, 1940

În conjunctura naţională şi internaţională indicată mai sus, România este prinsă de planurile mişeleşti, ale lui Hitler şi Stalin, de divizare a Europei Centrale şi de Est, planuri ce afectează și România, prin utimatumul sovietic de la 26 iunie 1940.

Regele Carol II-lea, rămas fără parlament, convoacă Consiliul de Coroană, în două şedinţe, la amiază şi în seara zilei de 27 iunie 1940, în componenţa a 27 de miniştri şi consilieri regali la prima şedinţă şi aceeaşi componenţă plus Alexandru Vaida-Voevod la a doua şedinţă.

Rezultatul votului în prima şedință a Consiliului de Coroană din  27 iunie 1940:

• 11 contra cedării teritoriilor;

• 10 acceptă cedarea teritoriilor;

• 5 se pronunta pentru discuţii;

• 1 rezervat (Ghorghe Tătărescu, Primul-Ministru al României) 

 In cea  de-a doua şedinţă a Consiliului de Coroană din 27 iunie 1940 rezultatul discuțiilor a fost următorul:

• 6  voturi contra cedării teritoriilor (Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ştefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu);

• 19 acceptă cedarea teritoriilor;

• 1 expectativ – Victor Antonescu;

Administraţia şi Armata română se retrag de pe teritoriile dintre Prut şi Nistru precum şi din Bucovina de Nord, iar în ziua de 28 iunie 1940 primele unităţi militare sovietice pătrund în teritoriile supuse ultimatumului.

Citește și: Pastila de frumos. Arborele-lalea. Tulipanul