Reuniune despre problemele economice ale Argeșului, inițiată de conducerea Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș. Dezbaterea între mediul privat și reprezentanții mediului public a avut loc joi, la Consiliul Județean Argeș. Au participat deputați, primari, reprezentanți ai administrației publice județene și locale, dar și oameni de afaceri. S-a vorbit, printre altele, despre fiscalitate, protecția mediului, infrastructură, Transfăgărășan. Una dintre concluzii a fost că trebuie să existe astfel de întâlniri în fiecare lună, la o dată stabilită în mod comun, în care să fie dezbătute subiecte din fiecare domeniu, dar și să fie stabilite obiective clare.
Au participat deputatul Aurel Bălășoiu, deputatul Nicolae Georgescu, senatorul Narcis Mircescu, deputatul Mircia Chelaru, deputatul Ionuț Moșteanu, deputatul Nicolae Pavelescu, dna deputat Simona Bucura-Oprescu, deputatul Adrian Miuțescu, dna prefect Emilia Mateescu, președintele CJ Argeș Ion Mînzînă, vicepreședinții CJ Marius Nicolaescu și Adrian Bughiu, primarul Piteștiului-Cristian Gentea, deputatul Daniel Constantin, senatorul Dănuț Bica.
Din partea mediului de afaceri au fost prezenți reprezentanții CCIA Argeș – George Caval și Gheorghe Badea (GIC), dar și managerii unor firme precum „Subasamble Auto”, „Dacia”, „Karcher”, „New Design Composite”, „John”, „Lisa Dräxlmaier”, „Argcoms”.
Propuneri DACIA
Iulian Albu, reprezentantul Dacia, a făcut propuneri legate de infrastructură și protecția mediului înconjurător:
Conexiune directă trafic greu Platforma Dacia – DN 73 – stație LukOil Mărăcineni – Autostrada A1 – Pitești zona industrială Depozitelor (cu pod hobanat peste râul Argeș pentru intrare în Pitești); Centura de Vest a orașului Pitești : Bascov – Valea Ursului – Smeura – Albota; Bretea de acces direct, din zona Podul Viilor – Mall Pitești, la autostrada A 1, pe sensul către către București (imediat după Podul Viilor); Linie de tramvai Mioveni – Pitești, cu facilitarea accesului în zona centrală a municipiului Pitești și, ultima propunere, Susținere pentru lansarea / implementarea de scheme de finanțare (prin Fonduri Europene / Programe Operaționale sau prin Fondul de Modernizare) pentru Programele de investiții (Pachete Integrate de proiecte) care au ca obiectiv neutralitatea climatică, decarbonizarea (Zero Emisii de Carbon) destinate Platformelor Industriale din cadrul Întreprinderilor.
O problemă discutată a fost și cea legată de legislația care privește obținerea autorizațiilor de funcționare, pe care a abordat-o Silviu Badea, director general „Subansamble Auto Piteşti”. „În ultima vreme am observat o redundanță a actelor normative, a legislației, a reglementărilor în domeniul protecției mediului. În momentul în care cineva vrea să investească, există o serie de etape care trebuie parcurse. Una dintre ele, și cea mai importantă din punctul de vedere al timpului, a devenit obținerea autorizațiilor pentru mediu. Ajungem ca o investiție într-o fabrică să fie făcută într-un an – jumătate. Obținerea acordului integral de mediu pentru anumite activități care au impact poate dura încă un an – jumătate. Aceste lucruri nu se pot suprapune. Conform legislației actuale în vigoare, când realizezi o investiție trebuie să o definitivezi și abia după aceea să derulezi niște etape care îți permit să obții aceste autorizații. Propunerile nu sunt pentru a slăbi controlul asupra potențialului de poluare a mediului, ci de a optimiza anumite etape”.
Propunerile în domeniul protecției mediului:
„Modificarea legislatiei privitoare la animalele salbatice in scopul protejarii comunitatilor locale si a turistilor, prin : scurtarea termenului de reactie a autoritatilor in cazul solicitarilor de extragere/relocare a unor animale salbatice care provoaca daune sau pun in pericol comunitatile locale si/sau turistii; flexibilizarea acordarii cotelor de animale salbatice la nivelul arealelor in concordanta cu specificul si popularea zonelor (concret, la nivelul zonei muntoase a judetului Arges este necesara reducerea efectivelor de ursi si relocarea exemplarelor care viziteaza frecvent zonele populate in alte areale ).
Modificarea Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului in sensul simplificarii acestei proceduri, a reducerii duratei procedurilor legale de obtinere a Acordului de mediu. De asemenea, trebuie reevaluat rolul si competentele autoritatilor publice centrale ori locale care sunt cooptate in Comisiile de Analiza Tehnica, intrucat in practica s-a constatat ca de multe ori acestea, in loc sa se pronunte exclusiv cu privire la documentatia depusa de investitor, solicita completari/modificari la avize/inscrisuri eliberate anterior de alte autoritati, motivat de faptul ca Legea 292 le-ar conferi dreptul de a verifica legalitatea acestora. Apare clar o imixtiune in atributiile emitentilor si totodata se prelungeste perioada de asteptare pentru investitor prin necesitatea obtinerii unor avize/acorduri suplimentare solicitate.
Citește și Nici acum! Câmpulungul, tot fără arhitect-şef
Propunem ca in timpul implementarii unui proiect de investitie pentru care s-a obtinut acord de mediu avand la baza descrierea proiectului, detalii tehnice descrise in memoriul tehnic etc, sa se elimine obligatia existentei fizice a utilajelor la depunerea solicitarii de obtinere/revizuire a AIM. Existenta fizica la momentul vizitei in teren poate fi suplinita prin atasarea la dosar a cartilor tehnice aferente. La faza finala a procesului de autorizate se va dovedi achizitia si instalarea acestora prin procesul verbal de punere in functiune cu adresa de inaintare. O eventuala vizita in teren poate fi facuta la acel moment. In acest sens, trebuiesc modificate art.8 din Procedura de emitere a autorizației de mediu din 19.11.2007 aprobata prin Ordinul nr. 1798/2007 si art.23 si art.28 din Procedura de emitere a autorizației integrate de mediu din 17.10.2003 aprobata prin Ordinul nr. 818/2003.
Propunem ca la faza de solicitare a revizuirii /obtinere Acord Integrat de Mediu, cand se depune Formularul de solicitare +Raportul de amplasament sa fie depus tot atunci si Raportul de evaluare a impactului asupra mediului daca activitatea are impact asupra mediului (acest lucru se va sti inca de la demararea proiectului , nu apare pe parcurs ),astfel se poate scurta timpul cu aproximativ 3 luni de zile . In acest sens, trebuiesc modificate art.14.1 din Procedura de emitere a autorizației de mediu din 19.11.2007 aprobata prin Ordinul nr. 1798/2007 si completat art.33 din Procedura de emitere a autorizației integrate de mediu din 17.10.2003 aprobata prin Ordinul nr. 818/2003”.
Prefectul: „Mi se pare inacceptabil ca mediul de afaceri sau orice persoană fizică să suporte neglijența, neatenția, concediile funcționarilor din sistemul public”
„Am observat că sunt probleme la termenele de emitere a autorizațiilor de mediu și mi se pare inacceptabil ca mediul de afaceri sau orice persoană fizică să suporte neglijența, neatenția, concediile funcționarilor din sistemul public și să se trezească că afacerea nu poate să înceapă pentru că o autorizație de mediu durează prea mult și pentru asta îmi arăt toată deschiderea, să intrați la ședințe, să spuneți ce probleme aveți, sunt lucruri care se pot rezolva, trebuie să le rezolvăm. În opinia mea, sistemul public este în serviciul cetățenilor și al mediului de afaceri”, a spus prefectul Emilia Mateescu, adresându-se oamenilor de afaceri, pe care i-a invitat să participe la ședințele online ale Colegiului Prefectural.
Citește și Principele Nicolae, la Piteşti, de 10 Mai: „Noi sărbătorim tot ce am reuşit împreună ca un popor”
George Caval, președinte CCIA Argeș, a prezentat următoarele propuneri:
„Propuneri în domeniul infrastructurii municipiului Pitești
Rezolvarea cerințelor urbanistice de trafic prin demararea formalităților legale, tehnice și juridice (inclusiv întocmire PUZ sau PUG) pentru :
– creearea unei a doua căi rutiere, care să ruleze pe lângă calea ferata Pitești – Curtea de Argeș, respectiv prin continuarea căii actuale Târgul din Vale – Universitatea Constantin Brâncoveanu, paralel cu calea ferată, până la Bascov;
-realizarea centurii de nord-vest care sa ocoleasca Municipiul Pitesti, intre DN 65-DN7;
-realizarea a doua poduri peste raul Arges;
Identificarea posibilităților legale, tehnice și juridice de acțiune necesare în scopul preluării Casei de cultură a Sindicatelor din Pitești în administrarea municipalității, astfel incat această construcție, situată în piața centrală a Piteștiului, să redevină un formator pentru noile generații, o mândrie a orașului, un pol de propagare a culturii locale și universale, un reper de vizitat pe harta oricărui turist.
Proiect de lărgire de o parte si de alta a străzii Depozitelor pentru crearea de noi locuri de parcare.
Citește și Şefi de stat şi premieri pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor Piteşti
Propuneri în domeniul infrastructurii județului Argeș
Demararea formalităților legale, tehnice și juridice (inclusiv întocmire PUZ sau PUG) pentru :
-reabilitarea drumului DN 7C Transfagarasan si modernizarea lui prin amenajarea de noi terasamente, copertine si zone de protectie pentru a-l face accesibil pe toata perioada anului.
-reabilitarea drumului judetean care asigura accesul din DN 7C Transfagarasan spre zona perimetrala a Lacului Vidraru, pentru punerea in valoare a intregului potential al acestui areal;
-reabilitarea drumului de legatura dintre Curtea de Arges si Campulung-DN 73C;
-modernizare/construire centura de nord Curtea de Arges, iesire spre Albesti, legatura cu viitoarea autostrada.Acum trafic fff aglomerat
-realizarea drumului expres Pitesti-Mioveni
-realizarea drumului expres Pitesti-Brasov
-finalizarea liniei de cale ferata Pitesti-Ramnicu Valcea;
Propuneri în domeniul Fondurilor Europene
Identificarea posibilităților legale, tehnice și juridice de acțiune necesare în scopul continuarii proiectului Partiei Ghitu-Molivisu, investitie strategica pentru domeniul schiabil si turistic al zonei.
Sprijin pentru mediul privat in realizarea de investitii prin alocari financiare din fonduri europene sau realizarea de parteneriate publice private pentru realizarea acestor investitii.
Intrucat a existat un interes major din partea mediului privat , pentru obtinerea unei finantari in cadrul Programului Operational Regional (numai in regiunea Sud-Muntenia fiind depuse peste 830 de aplicatii cu o valoare de peste 10 mld. Lei, cu mult peste alocarea regiunii, de 0,3 mld. Lei), sustinem demersul initiat de ADR Sud Muntenia ca toate proiectele din listele de rezerva sa fie preluate si finantate din viitorul PNRR.
Accesul la finantare al firmelor mari pe toate programele operationale intrucat cresterea performantei imm-urilor este influentata direct de progresul intreprinderilor mari, acestea abordandu-se impreuna si nu separat, fiind interdependente.
Reducerea perioadei de evaluare si contractare a proiectelor finantate din fonduri europene o perioada maxim de 6 luni , pentru a avea vizibilitate asupra impactulu economic al proiectului , in conditiile unei piete tot mai dinamice si imprevizibile.
Finalizare obiectiv turistic Cetatea Poienari
Propuneri în domeniul HORECA
Întrucât nu au fost depistate legături de cauzalitate directă între incidența îmbolnăvirilor și funcționarea unităților din categoria HORECA, propunem ca facilitățile de tip hoteluri, spa, piscine / alte facilități de recuperare/relaxare, să fie deschise, cu respectarea tuturor normelor de securitate (menținerea igienei stricte, crearea de trasee, respectarea utilizării unei capacități de până la 50 – 80 – 100%, etc funcție de specificul unității). Mai ales dacă angajații acestora fac și dovada vaccinării / trecerii prin boală și dobândirea de anticorpi.
În cazul în care se mai decid închideri de unități din categoria HORECA, ar fi indicat să se pregătească fonduri sau programe cu aplicabilitate imediată pentru a veni în sprijinul antreprenorilor, în vederea achitării plății chiriilor, utilităților, materiilor prime etc. Industria HORECA are nevoie urgentă de fonduri de sustenabilitate economică, plătite în maxim o lună de la închidere, nu în timp de un an și după lungi discuții birocratice, când majoritatea firmelor riscă sau sunt deja în faliment.
Crearea unui Brand Turistic a unei STATIUNI TURISTICE a Transfagarasanului
Propuneri în domeniul industriei textile
Introducerea cotelor de impozitare progresive pe veniturile salariale
Refacerea scolilor profesionale
Programe de finantare pt industria textila
Crearea fondurilor de dezvoltare pt tehnologie
Susținerea exportatorilor din sectorul confectiilor textile
Alte propuneri/preocupari
Rezolvarea urgenta a problemei atacului ursilor asupra oamenilor, gospodariilor, animalelor
Actiuni concrete si majore de ecologizare in zone turistice, inclusiv Lacul Vidraru
Sustinere Targ AGRO PITESTI editia 2022. Am realizat deja 5 editii
Crearea de parcuri industriale in toate orasele Judetului Arges”.
De asemenea, s-au mai făcut propuneri în domeniul legislativ/fiscalitate, despre care prefectul Emilia Mateescu a spus: „În domeniul fiscal, personal sunt absolut de acord. Mi se pare de foarte mare bun simț ca orice modificare din legislația fiscală să nu intre în vigoare mai devreme de 6 luni, pentru că se creează o instabilitate pentru mediul de afaceri sau pentru oricine care lucrează cu Fiscul. În general, sistemul bugetar nu prea știe cum e să ți se modifice regulile în timpul jocului, de aceea le și modifică, pentru că ei nu știu ce pățești când mergi într-o formă cu firma, din punct de vedere fiscal, și te trezești, după trei luni, că ți s-a modificat toată situația, că îți mai trebuie o declarație în plus și că ești pasibil să iei și amendă ș.a.m.d. Trebuie să existe în legislația primară legi organice. Acolo, o normă care să interzică legislației secundare ca o modificare din punct de vedere fiscal să intre în vigoare mai devreme de 6 luni”.
Propunerile în fiscalitate:
„În domeniul fiscal, legislație stabila, predictibila si respectarea stricta a prevederii potrivit căreia modificările la Codul Fiscal se pot face cu minim 6 (șase) luni înainte de intrarea lor in vigoare;
Centralizarea bazelor de date ale instituțiilor publice, astfel încât contribuabilii sa poată accesa unitar si rapid toate informațiile relevante (e.g. starea declarațiilor, situația concediilor medicale verificate si aprobate la restituire, autorizații cu date de expirare, cuantum si scadente pentru taxe si impozite ANAF/locale, etc) iar eventuale erori/necorelări/rectificări sa poată fi identificate in timp real si remediate cu celeritate;
Dezvoltarea pe site-ul ANAF a unei rubrici tip FAQ (Frequently Asked Questions) care sa capitalizeze ansamblul clarificărilor cerute de contribuabilii instituției prin intermediul “Spațiului Virtual Privat”. (Practic astăzi se cer clarificări de către zeci de mii de contribuabili pe aceleași probleme iar timpul de răspuns este de 30 zile.) Acest lucru ar aduce coerenta la nivel national in interpretarea legii/reglementarilor si ar ajuta firmele in clarificarea rapida a spetelor ce pot apărea;
Obligația de acceptare a documentelor eliberate de către persoanele juridice private în format electronic, care au o semnătură electronică calificată, în scopul furnizării serviciilor publice către beneficiar;
Transmiterea documentelor solicitate de către autoritățile publice, exclusiv prin posta electronica, corelata cu eliminarea deplasărilor la ghișeele instituțiilor publice pentru obținerea diverselor documente;
Crearea, in cadrul primăriilor si consiliilor județene, a unui “ghișeu unic virtual” prin intermediul căruia contribuabilii sa poată depune cererile pentru emiterea CU/AC, însoțite de toatele documentele cerute de Legea 51/1991, iar acesta sa le transmită către toate instituțiile implicate in procesul de autorizare, eliminând astfel interacțiunea directa cu fiecare dintre instituțiile implicate in procesul de autorizare. Respectarea termenelor stabilite de actele normative pentru eliberarea documentelor solicitate;
Modificarea de urgenta a Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, avand in vedere ca prin Legea 101/2021 a fost reintrodusa obligativitatea depunerii anuale a Declaratiei privind beneficiarul real (chiar daca nu a intervenit nici o modificare fata de precedenta declaratie) si totodata a fost reintrodusa aceasta obligatie si pentru persoanele juridice care au asociati doar persoane fizice (desi cu privire la acestea statul nu are nevoie de o Declaratie pentru a vedea cine detine peste 25% dintr-o firma , intrucat ORC detine structura de actionariat, deci poate extrage foarte simplu datele). Modificarea va ajuta atat contribuabilul care nu mai pierde timp dar si ORC care altfel va fi sufocat de formalitatea inregistrarii si procesarii anuale a celor peste 1,4 milioane de Declaratii pentru persoanele juridice inregistrate in Romania .
Modificarea prevederilor art.145 alin.4 din Codul Muncii in sensul corelarii concediului de odihna anual platit de societate la numarul de zile de munca efectuate de catre respectivul salariat, nefiind corecta situatia actuala in care Angajatorul trebuie sa suporte costul unui astfel de concediu pentru salariati care in fapt nu au prestat munca pentru el.
Modificarea prevederilor art.78 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, in sensul eliminarii sau reducerii taxei impuse persoanelor juridice in cazul in care nu au angajat persoane cu handicap , ori mentionarea faptului ca in contul sumei integrale ce ar trebui virate catre stat, companiile sa poata achizitiona produse si servicii de la unitati protejate. In practica, angajatorii nu gasesc persoane cu handicap disponibile pentru angajare, astfel ca taxele sunt tot mai mari. Corelativ, ar trebui sprijinite unitatile protejate pentru a putea derula mai multe activitati economice care apoi sa fie oferite companiilor.
Modificarea normelor de aplicare a Parteneriatului Public Privat pentru a permite mai multe investitii in beneficiul comunitati”.
0 Comentarii