# Cezar Toma: „Nu am confundat veșmintele preoțești cu uniforma de ofițer de jandarmerie” # Colonelul slujește pentru comunitățile în care sunt persoane cu deficiențe de auz și continuă munca tatălui său, cel care a fost primul preot pentru surzi din România
Poate că ați auzit de colonelul Cezar Toma, prim-adjunctul inspectorului-șef al IJJ Argeș. Din 2019, piteșteanul este detașat la Bruxelles, ca reprezentant al Jandarmeriei Române, dar poate veți fi surprinși să aflați că acesta își împarte viața între haina preoțească și cea de ofițer de jandarmerie. S-a născut într-o familie cu ambii părinți surzi și a fost hirotonit preot onorific la biserica destinată comunității surzilor din complexul ecleziastic Mavrodolu. Cel care aduce mesajul divinității către persoanele cu deficiențe de auz a fost lăudat pe pagina de facebook a Jandarmeriei în urmă cu ceva timp. L-am contactat și noi pe Cezar Toma, care ne-a povestit despre sarcinile care îi revin ca expert național detașat de către Jandarmeria Română la Comisia Europeană, despre legătura cu misiunea preoțească și copilăria sa.
Colonelul Cezar Toma (44 ani) este în Jandarmerie de peste 20 de ani și ne-a dezvăluit ce l-a determinat să facă pasul spre calea preoției și cum vede această misiune, de a fi preot pentru comunitățile celor care nu aud.
„În anul 2011 am simțit o chemare care nu poate fi ușor explicată prin cuvinte, de a merge duminica la biserica destinată comunității surzilor din Pitești în care a slujit tatăl meu, să particip la Sfânta Liturghie și să «ascult», să văd, mai bine zis, slujba ținută în limbaj mimico-gestual, limbajul semnelor românești. Liniștea din timpul slujbei, pacea locului și a oamenilor de acolo, limbajul mimico-gestual în sine îmi ofereau un sentiment de apropiere față de tatăl meu. Mai mult, în același an, 2011, m-am înscris la un program de Masterat în Misiune și Slujire în Limbaj Mimico-Gestual, pe parcursul a doi ani, organizat la Universitatea din Pitești de pr. lect. univ. dr. Constantin Onu, pentru a-mi îmbunătăți comunicarea în limba semnelor românești, mai ales în context spiritual, duhovnicesc. Participarea mea ca auzitor, în mod regulat, la Sfânta Liturghie ținută în limbajul semnelor române nu a rămas neobservată de către Înalt Preasfințitul Părinte Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, care, la finalul anului 2012, a considerat că este vremea hirotonirii mele ca diacon inițial și, la scurt timp, ca preot onorific, pe seama bisericii din Pitești destinate comunității surzilor, din care face parte și mama mea și unde, de altfel, şi tatăl meu slujise.”
Din 2019, Cezar Toma este și reprezentantul Jandarmeriei Române la Comisia Europeană de la Bruxelles”
Însă colonelul nu a renunțat la prima sa vocație, îndeplinindu-și ambele misiuni. Așa cum spuneam, Cezar Toma este și prim-adjunctul inspectorului-șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Argeș și este și lector în cadrul Centrului de Excelență NATO pentru Operații de Stabilitate din Italia. „Într-adevăr, din februarie 2016 până în prezent am această responsabilitate de prim-adjunct al inspectorului-șef al IJJ Argeș. La Centrul de Excelență NATO pentru Operații de Stabilitate din Vicenza, Italia, sunt invitat ca lector în mod constant, începând cu anul 2018, pe tema comunicării, medierii și negocierii, cu aplicabilitate în operațiile de stabilitate NATO. Spre exemplu, ultima invitație pe care am primit-o vizează o prezentare pe care ar trebui să o fac la sfârșitul lunii mai”, ne-a spus Cezar Toma.
Din anul 2019, Cezar Toma este și reprezentantul Jandarmeriei Române la Comisia Europeană de la Bruxelles, fiind detașat ca expert național în cadrul Direcției Generale Migrație și Afaceri Interne. „Ca expert național detașat de către Jandarmeria Română la Comisia Europeană, lucrez în domeniul analitic și al gestiunii crizelor, în special în reziliență, predictibilitate și managementul datelor, începând cu 2019, pentru o perioadă de maximum 4 ani”, continuă colonelul.
Cezar Toma a absolvit, în 2000, Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, unde a fost licenţiat în Ştiinţe juridice. Şi-a continuat studiile la Universitatea Piteşti – Ştiinţe economice – Finanţe bănci. Apoi a urmat un master în Ştiinţe penale, la Universitatea “Titu Maiorescu”, și un alt master în Managementul informaţiilor de securitate naţională, la Academia Naţională de Informaţii “Mihai Viteazul”.
Din CV-ul său aflăm că, în perioada 2004-2017, colonelul a participat, în calitate de cursant, ajutor instructor sau intervenient, la 4 cursuri internaţionale, 4 seminare internaţionale şi 8 cursuri de pregătire în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii, al anticorupției și al supravegherii operative şi culegerii probelor, al politicilor publice și securității internaționale, în România, Ungaria, Turcia, Franţa, Olanda, Italia, Marea Britanie, Luxemburg, Statele Unite al Americii, Germania.
„În fond, sunt doar un soldat care îl mărturisește pe Hristos în rândul celor care nu aud”
A fi preot onorific presupune lipsa unei parohii și lipsa remunerației. „Ca preot onorific, nu sunt încadrat într-o organigramă, nu primesc o remunerație, având în vedere că profesia mea de bază este cea de ofițer de jandarmerie, iar acest lucru a fost foarte bine lămurit încă de la hirotonire, de ierarhul meu”, explică Cezar Toma.
„Cele două vocații sunt în slujba oamenilor, iar acest lucru învinge orice deosebire între a purta sutana și a purta uniforma de ofițer de jandarmerie. „Întrucât la momentul hirotonirii aveam deja mai mult de 12 ani de carieră ca ofițer în jandarmerie, iar responsabilitățile mele presupuneau disponibilitate 24/7 pentru locul meu de muncă, s-a pus de la bun început problema modalității de îmbinare sau armonizare, mai bine spus, a celor două angajamente. Înalt Preasfințitul Părinte Arhiepiscop mi-a dat binecuvântarea de a sluji ca preot onorific, după puteri și posibilități, de regulă duminica și la mari sărbători, alături de preotul slujitor, părintele Cătălin Țîru, încadrat la Biserica «Sfântul Ioan Rusul» din Pitești, destinată comunității surzilor. Astfel, de la hirotonire, după puteri și posibilități, cu timp și fără timp, particip și eu la această misiune de slujire în lumea surzilor și simt o mare bucurie de fiecare dată când îi întâlnesc pe frații surzi și pe frații întru slujire, așa cum îmi este drag să îi consider, să îi ascult, să mă asculte și, la nevoie, să îi ajut după cum mă îndeamnă și pe mine Dumnezeu. În fond, sunt doar un soldat care îl mărturisește pe Hristos în rândul celor care nu aud.
Deși în vremurile de acum există o tendință nu tocmai productivă și conciliatoare de a căuta și scoate în evidență exclusiv diferențele, aș sublinia că asemănarea celor două vocații – preot și ofițer de jandarmerie – constă mai ales în dorința de a fi de folos semenilor, de a servi comunitatea, de a fi sprijin tuturor și fiecăruia, de a căuta să faci binele bun”, mai spune Cezar Toma.
„De la hirotonire până în 2019, când am plecat în misiunea de la Bruxelles, am slujit cu o anumită regularitate, de obicei duminica și la sărbătorile mari”
Preotul Cezar Toma ne-a descris cum se derulează o slujbă pentru persoanele fără auz. „Sfânta Liturghie, de exemplu, se desfășoară în limbajul semnelor române, un limbaj mimico-gestual care nu necesită utilizarea voluntară a vocii, ci a gesturilor, mimicii și semnelor. Inclusiv cântărețul de la strană și ceilalți participanți răspund prin semne. Prin urmare, contactul vizual cu credincioșii este esențial, iar transpunerea actelor liturgice și rugăciunilor în limbajul specific este absolut necesară. Liniștea, atenția oamenilor prezenți, gesturile cuvioase ale acestora sunt câteva elemente pe care le veți remarca pe timpul slujbei.”
Participarea credincioșilor surzi la slujbe este constantă, proporțională cu dimensiunea comunității existente în Argeș, își amintește preotul. „De la hirotonire până în 2019, când am plecat în misiunea de la Bruxelles, am slujit cu o anumită regularitate, de obicei duminica și la sărbătorile mari, iar ulterior – atunci când ajung în țară, destul de greu, de altfel, din cauza limitărilor impuse de situația sanitară din Europa.”
Statutul de prim-adjunct al inspectorului-șef al IJJ Argeș nu influențează relația dintre preot și enoriașii săi.
„Nu am remarcat vreo atitudine specială a acestora din acest punct de vedere, poate și pentru că nu am confundat veșmintele preoțești cu uniforma de ofițer de jandarmerie. Am simțit respect, dragoste și încredere din partea lor, așa cum și eu îi respect, îi prețuiesc și îi iubesc”.
Trebuie menționat faptul că, în 1996, preotul Constantin Onu, din Pitești, a creat o nouă metodă pastorală în Biserica Ortodoxă Română, aceea a slujirii în cadrul cultului ortodox și prin limbajul mimico-gestual. În Argeș mai sunt și alți preoți care slujesc pentru comunitățile celor care nu aud.
„Părintele Cătălin Țîru este încadrat la Biserica Mavrodolu din Pitești, iar la Mioveni este părintele Cătălin Istrate, ambii slujind în comunitățile de surzi respective, drum deschis de părintele Constantin Onu în 1996, prin purtarea de grijă și binecuvântarea Înalt Preasfințitului Părinte Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului. De atunci și până în prezent au fost hirotoniți în țară, aproape în fiecare județ, mai mulți preoți ortodocși surzi sau auzitori, slujitori în comunitățile celor care nu aud. Practic, este o misiune a Bisericii Ortodoxe Române în lumea surzilor”, povestește Cezar Toma.
„Sora mea și eu suntem copiii unor părinți surzi, ambii muncitori”
Cezar Toma vorbește cu emoție despre trecutul său. „Sora mea și eu suntem copiii unor părinți surzi, ambii muncitori de profesie. Suntem născuți în Pitești, am mers la Școala Generală Nr. 13 din Pitești, eu am urmat Liceul Militar al Ministerului de Interne de la Ploiești, ulterior Academia de Poliție, arma Jandarmerie, plecând practic la vârsta de 14 ani din confortul casei părintești. Am petrecut cele mai multe vacanțe la bunici, la țară. Și părinții și bunicii s-au străduit să ne ofere toate cele necesare unei copilării frumoase. Și am avut o copilărie frumoasă încă de când am învățat să vorbim de la bunicii noștri, care erau auzitori. Acasă, în schimb, părinții vorbeau în limbajul semnelor, iar noi, copiii, urmăream dialogurile lor cu o curiozitate firească vârstei. Nu cred să fi avut obstacole anume. Am remarcat însă că, adult fiind, am tendința de a vorbi mai puțin și de a asculta mai mult. Nu spun ca este o calitate sau un defect, este doar o constatare.”
Cezar Toma a participat la slujbe de când era copil. „Mergeam în mod regulat la biserică, în condițiile epocii respective. Am avut o bună educație în acest sens, o îndrumare primită de la părinți și bunici, cărora le voi fi veșnic recunoscător, însă nu îmi aduc aminte să fi simțit o chemare timpurie către slujirea întru preoție.”
Părintele Constantin TomaColonelul Cezar Toma a slujit la biserica unde a fost preot şi tatăl său
Tatăl jandarmului a fost preot la aceeași biserică și prima persoană surdă hirotonită preot în Biserica Ortodoxă Română. „Părintele Constantin Toma (foto) a fost tatăl meu, fiind hirotonit preot în anul 1997 de către Înalt Preasfințitul Părinte Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, slujind ca preot, cu mare dragoste, comunitatea de surzi până în anul 2004, când a trecut la cele veșnice. A fost un autodidact, un luptător, un fermecător mânuitor al condeiului. Vorbea o limbă română curată, corectă, bine articulată. A fost un om tare bun, iar oamenii îl poartă încă în inimi și în rugăciuni.” Practic, Cezar Toma îi calcă pe urme tatălui, în aceeași biserică în care a slujit și acesta. „Simt o bucurie caldă, dar am și conștiința nevredniciei mele. În plus, cu greu crește altceva decât iarbă la umbra unui stejar, ca să îl parafrazez pe marele Brâncuși”, ne-a mai spus Cezar Toma.
Probabil erați curioși să aflați ce obiceiuri pentru timpul liber poate avea un ofițer de jandarmerie care este și preot. „Îmi petrec timpul liber cu familia, cu soția și cele trei fiice ale noastre, de care suntem tare mândri, mulțumindu-I lui Dumnezeu pentru toate. Dacă am timp mai mult, exersez fotografia, în special a avioanelor în zbor (plane spotting); îmi plac plimbările lungi prin natură, lectura, muzica și… matematica.”
Colonelul Cezar Toma: „Se constată o tendinţă de îmbunătăţire a situaţiei epidemiologice în Belgia, după o perioadă destul de lungă de restricţii…”
În spiritul vremurilor de acum, nu puteam să încheiem interviul fără să îl întrebăm pe jandarmul detașat la Bruxelles cum sunt măsurile anti-COVID-19 și situația epidemiologică de acolo.
„Măsurile luate la nivel european au un anumit trunchi comun dat de recomandările științifice, deci nu foarte diferite de cele din România. La ora aceasta se constată o tendință de îmbunătățire a situației epidemiologice în Belgia, după o perioadă destul de lungă de restricții și recomandări care au afectat posibilitățile de deplasare în interiorul țării și în afara ei. Sunt semne de optimism, observând cifrele prezentate ca referință. Avem speranță, deci, că vom reveni spre cele bune și de folos de dinainte de pandemie și pe care poate nu le-am prețuit corespunzător”, a încheiat optimist Cezar Toma.
0 Comentarii