Web Analytics
scris miercuri, 25.09.2013

Mujea a cheltuit 560 miliarde din banii piteştenilor în investiţii fără efect

# Raportul Camerei de Conturi bagă la apă fosta conducere a SC Apă Canal # Suma nu doar că nu și-a atins scopul, acela de a reduce pierderile și implicit tarifele la apă și canal, ba, dimpotrivă, piteștenii au ajuns să plătească pierderi de 54%  la nivelul anului 2012  # Directorul Gelu Mujea a fost răsplătit regește pentru ”eficiența” sa, cu un salariu de 3356 euro lunar.

Mujea a cheltuit 560 miliarde din banii piteştenilor în investiţii fără efect

Jaf programat, instituționalizat și deșănțat. Cam astea sunt concluziile raportului finalizat de Camera de Conturi Argeș privind „auditul performanței modului de organizare și funcționare a serviciilor publice de apă și canalizare” la SC Apă Canal 2000 SA Pitești, operatorul regional care asigură servicii la peste 350.000 de locuitori ai Argeșului, cu preponderență în Pitești, dar și pentru alte 3 orașe și 11 comune.  Luați un extraveral și haideți să vedem cum am picat cu toții de fraieri, ani de-a rândul, plătind aiurea zeci de milioane la Apă Canal și subvenționând de fapt hoția.

De departe, cea mai gravă concluzie evidențiată în raportul de audit al Camerei de Conturi este tocmai această tâlhărie colosală căreia i-au căzut pradă sutele de mii de consumatori ai Apă Canal din Pitești și celelalte localități arondate. Iar cifrele par prea seci ca să poată cuprinde dimensiunea prăduielii. Trebuie spus că, în perioada 2008-2012, SC Apă Canal a băgat bani cu sacul în investiții menite, chipurile, să îmbunătățescă infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului de apă și canalizare. Nu mai puțin de 56 de milioane lei s-au cheltuit în cei 4 ani pentru acest scop, dar tot bănetul a intrat pur și simplu în pământ, și la propriu, și la figurat, câtă vreme performanțele sistemului nu numai că nu s-au îmbunătățit, ci s-au deteriorat! Iar cea mai tulburătoare dovadă este evoluția pierderilor de apă în perioada analizată, care au atins valori demne de un atac nu numai financiar, ci și cerebral, pentru consumatorul de rând. Care în mod cert habar n-avea că, atunci când își plătește factura la apă și canalizare, plătește de fapt pierderi care s-au ridicat de la 43,73% în anul 2008 (cifră oricum colosală), la nu mai puțin de 54,34% în anul 2012. Iar asta, repetăm, în condițiile în care s-au băgat peste 56 milioane lei pentru reabilitarea infrastructurii. Bani care s-au deversat pesemne tot la canal, laolaltă cu apa menajeră, câtă vreme pierderile s-au umflat de-am ajuns să plătim cu toții mai mult decât dublu față de cât consumăm în realitate.

Dar asta nu este tot. Să mai luăm și-un antinevralgic pentru dureri de cap, care ne-ar putea lovi după ce vom constata că, în paralel cu creșterea pierderilor, tarifele practicate de Apă-Canal pentru apă și canalizare aproape că s-au dublat în perioada 2008-2012. Mai exact, prețul apei a crescut de la 1,86 lei/mc în 2008 la 3 lei/mc în 2012, iar tariful la canalizare s-a majorat de la 1,68 lei/mc în 2008 la 2,64 lei/mc în 2012. Concluzia cade ca un baros peste noi toți. Apă Canal a făcut investiții de zeci de milioane pentru îmbunătățirea infrastructurii, toate având ca rezultat creșterea pierderilor din sistem, plătite evident de toți consumatorii, la peste 50% și umflarea tarifelor practicate, până aproape de dublarea acestora. Chiar dacă exprimată în termeni funcționărești, fix asta este și concluzia trasă de inspectorii Camerei de Conturi: „Efectul situației prezentate de echipa de audit s-a materializat, în cursul perioadei auditate, în suportarea neechitabilă de către consumatorul final înregistrat, prin facturarea tarifului practicat a tuturor pierderilor de apă generate în sistem, în condițiile în care operatorul nu a luat decizii pentru monitorizarea acestora în vederea reducerii lor. Concluzia care se desprinde este că operatorul SC Apă Canal 2000 SA nu a luat măsuri de diminuare a costurilor și implicit a tarifelor pentru serviciile de alimentare cu apă, acceptând pierderi mari de apă în sistem fără a iniția mecanisme de reducere a acestora”. Iar același raport mai menționează că tot acest furt gigantic s-a făcut deliberat, întrucât ex-directorul Gelu Mujea și tovarășii săi apropiați nu numai că n-au cerut autorizări de la municipalitate și ADIA (entitățile care patronează SC Apă Canal) pentru aprobarea pierderii incluse în tariful de plată pentru consumatori, dar nici măcar nu s-au informat autoritățile despre aceste practici oneroase. S-a lucrat, de fapt, într-o haiducie totală. De unde rezultă deliberarea în toată această jecmăneală? Cităm din același raport: „Concluzia care se desprinde este că în condițiile în care toate pierderile de apă din sistem sunt recuperate de operator prin facturarea tarifului către utilizatorii finali, acesta nu mai este preocupat de reducerea lor, motivat și de faptul că o măsură de acest fel ar conduce la scăderea volumului încasărilor”. Mai pe șleau spus, Gelu Mujea și ai lui n-au mișcat un deget pentru diminuarea pierderilor din sistem, tocmai pentru a umfla facturile plătite de populație și a-și majora astfel, prin furăciune generalizată, veniturile societății!

Și-au băgat mâinile în buzunarele noastre și picioarele în lege

Foștilor capi de la Apă Canal nu le-a ajuns însă să bage doar o mână în buzunarele tuturor consumatorilor, ci s-au gândit să le bage chiar pe-amândouă, băgându-și totodată și picioarele în bunul simț și în lege! Astfel, pe lângă cele menționate mai sus, s-a găsit și o altă metodă, suplimentară, de furt din buzunarele consumatorilor, prin umflarea și mai grosolană a tarifelor. În care SC Apă Canal a introdus și o așa-numită cotă prelevată pentru fondul de întreținere, înlocuire, dezvoltare (IID), iar asta în condițiile în care sumele necesare constituirii acestui fond au fost primite, chiar mai mult decât era necesar, de la municipalitate! Cu alte cuvinte, Apă Canal a luat aceeași sumă de două ori, preferând să umfle facturile plătite de noi toți și cu o cotă care îi fusese plătită deja de la Primărie. Ce să mai spui de toate astea? Crimă și pedeapsă la adresa tuturor… Prăduiala și disprețul față de consumatorul final au sporit chiar și la determinarea cotei pentru stabilirea cantității de apă uzată evacuată de utilizatorii casnici. Care a fost apreciată, fix după ureche și fără un studiu de specialitate ori prin consultarea autorităților locale și județene din patronat, la 95%. Scopul final fiind, ați ghicit, tot umflarea prin mijloace oneroase a facturilor plătite de populație. Așadar, furt și dispreț pe toată linia în ce privește relația SC Apă Canal cu consumatorii, care au fost jefuiți sistematic și cu metodă cu sume colosale. Dar ia să vedem cam ce-au făcut băieții cu banii, în condițiile creșterii pierderilor și a tarifelor suportate de noi toți. Păi, ce să facă și ei, dacă tot le-aveau cu umflatul? Și-au umflat salariile și cheltuielile extravagante, evident!

Mujea avea salariu de 3356 euro, cât Băsescu și Ponta la un loc 

Practic, în perioada 2008-2012, întreaga categorie de personal de la Apă Canal a beneficiat de creșteri salariale importante, mai bine de două treimi dintre salariați având lefuri cuprinse între 1500-2000 lei. Salariații ca salariații, dar să vedeți ce grijă au avut de dânșii directorii ăi mari și ceilalți șefuleți! Cum era și firesc, ex-directorul Gelu Mujea a fost supus la cele mai grele munci salariale, fiind nevoit, săracul, să care acasă bani cu lopata. Venitul mediu lunar pe 2012 încasat de Mujea s-a ridicat la 14.955 lei, adică aproximativ 3.356 euro, aproape cât premierul și șeful statului la un loc! Cum la lucrăturile cu banii avea tot o muncă de salahor, nici directorul economic, Veronica Nedelea, n-a scăpat de „greutăți” în ziua de salariu, cu o leafă medie lunară de 14.065 lei, adică circa 3.156 euro. De fapt, toate veniturile medii salariale pentru așa-numitul „management de vârf” s-au situat în grupa de peste 8.000 lei lunar. De exemplu, pentru funcțiile de șef departament, șef serviciu sau șef birou au fost plătite salarii medii lunare de 5.309 lei (1.191 euro), 5.049 lei (1.133 euro), respectiv 3.831 lei (860 euro). Să tot trăiești și să nu mai mori din funcție, la asemenea lefuri! Predilecția pentru jaf și lux este însă ilustrată și la capitolul motorizare în cadrul SC Apă Canal. Ai cărei șefi nu s-au zgârcit deloc să bage adânc mâna în conturile societății, pentru cumpărarea a 6 autoturisme 4X4, plătite generos, cu peste 436.000 lei. Asta în condițiile în care, printr-un act normativ aflat în vigoare, erau interzise asemenea achiziții excentrice din banii publici. Dar, la așa autoturisme, așa cheltuieli de „cosmetică”. Dovadă stând suma de aproape 1 miliard lei vechi plătită pentru… spălarea mașinilor, la diverși operatori specializați, deși la ce profil are, Apă Canal ar fi putut avea apă din belșug și salariați cât cuprinde ca să curețe autoturismele, evitându-se risipirea banilor cu furtunul.

Din firmă păpușă, în firmă căpușă

Prin 2008, lui Gelu Mujea și celorlalți șefi le-a venit ideea măreață să adauge la Apă Canal câțiva „puișori”, adică niște așa-numite întreprinderi afiliate care să sugă de la ugerul generos al societății mamă: SC Euro Construct Edilitar, SC Proiect Gis Geo Top şi SC Aqua Inspect AG. Dintre acestea, doar prima societate, în care a fost plasat strategic la conducere chiar finul lui Mujea, Teodor Cudalbu, a reuşit să facă un jaf pe măsura posibilităţilor generoase care i s-au oferit. Pornită la drum cu doar 27 de salariați, Euro Construct Edilitar a ajuns la 134 de angajați, din firmă păpușă devenind firmă căpușă, prin care s-au înghițit sume uriașe, fără ca asta să aducă vreun pic de performanță. Și asta chiar dacă societatea a fost alimentată cu numeroase lucrări preferențiale, în regim de încredințare directă de la Apă Canal, ale căror costuri au fost însă apreciate la mica înțelegere, fapt care a generat în final prăbușirea firmei satelit. A cărei explicație se regăsește, ca o sentință, tot în raportul de audit: „Costurile realizării lucrărilor nu au avut la bază tarife formate prin mecanismul economiei de piață concurențiale, acestea fiind rezultatul unor negocieri subiective și fără presiunea competiției în acest sens. Contravaloarea lucrărilor a fost supradimensionată prin adăugarea la costurile directe a unor cote de cheltuieli indirecte și profit mari, care au fost necesare pentru acoperirea cheltuielilor cu structura administrativă rezultată din externalizare”.

Miliarde tocate pe proiecte și conferințe inutile, pe avocați și… detectivi particulari

Celelalte concluzii ale raportului de audit al Camerei de Conturi nu fac decât să întregească tabloul sumbru al jafului pe scară largă practicat la Apă Canal în perioada 2008-2012. Cheltuielile extravagante sau inutile sunt la ordinea zilei, unele dintre ele fiind de-a dreptul hilare, dacă nu s-ar fi făcut pe banii noștri. *Aproape 10 miliarde lei vechi s-au dus așa, la mișto, pe studii și proiecte care n-au avut nicio finalitate (exemple: expertizare pentru blocuri cartier Prundu și Trivale, proiectare construire ansamblu de… locuințe în Mărăcineni sau proiect construire sediu în Târgu din Vale). *Deși Apă Canal a avut un compartiment juridic stufos și bănos în salarii, s-au contractat servicii de asistență juridică de mare anvergură financiară. Care s-au plătit cu aproape 2 milioane lei, din care 1,3 milioane la Cabinetul Boștină și Asociaţii, iar 684.000 lei la Cabinetul de avocatură Stănescu I. S-au plătit chiar și detectivi particulari, prin firma SC Detectpart și Cabinetul individual de detectivi Gămălie Vasile (!), cu peste 2 miliarde lei vechi, pentru a-i depista, chipurile, pe cei care fac deversări de substanțe poluante în canalizare, ori pe cei care își fac branșamente ascunse la rețea. În final, au rezultat niște rapoarte de informare și înregistrări video nerelevante, dar banii s-au dus, frumușel, pe apa sâmbetei. *S-au plătit taxe de participare la conferințe și întâlniri de lucru de peste 154.000 lei, plus cheltuieli de cazare de peste 242.000 lei, fără ca în urma acestora să fie identificate, după cum spune raportul, „materiale din care să rezulte schimburi de experiență utile și cu efecte pentru îmbunătățirea activității desfășurate de către operatorul de apă și canalizare”. Mai academic spus, alte lopeți de bani azvârlite de-a-n pulea. Meșteșug care s-a dovedit a fi, după cum am văzut mai pe îndelete mai sus, o adevărată specialitate a casei la Apă-Canal, sub conducerea lui Gelu Mujea și ceilalți tovărășei ai lui, dar care ne-a ușurat pe toți la buzunare cu sume colosale. Așa să le ajute Dumnezeu!
Mihai BĂDESCU

Distribuie!

0 Comentarii

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită

Averi pierdute la Câmpulung

Cei din administrația câmpulungeană au anticipat decizia recentă a Curții Constituționale a României conform căreia declarațiile de avere nu trebuie...

Începe distracţia în Câmpulung

Deși nu a avut parte de manifestările încadrate în Festivalul Internațional de Folclor ”Carpați”, municipiul Câmpulung nu va fi lipsit de agitație...

Transfer de la Mioarele la Câmpulung

Pe lângă multiple abandonuri, în administrația locală din Câmpulung se mai fac și ceva angajări, dar și transferuri. Nu ies acestea întotdeauna,...