# „Am susţinut un set de măsuri pentru reducerea decalajului agricol al României faţă de ţările mai dezvoltate”. Întors recent de la reuniunea președinților comisiilor de agricultură din parlamentele țărilor membre ale UE, desfășurată la Dublin, în Irlanda, senatorul argeșean Constantin Tămagă a adus după sine și o serie de vești de maxim interes pentru fermieri. Ca reprezentant al României la întrunire, senatorul spune că discuțiile purtate cu ceilalți reprezentanți ai țărilor membre, la care s-a adugat și Dacian Cioloș, comisarul european din domeniu, au atins câteva puncte importante privind susținerea politicilor agricole comunitare pe perioada 2014-2020, cu două ținte principale: susţinerea tinerilor fermieri pentru instalare şi dezvoltarea fermelor, precum şi pescuitul în strategia comună de dezvoltare. Despre toate acestea, Constantin Tămagă ne-a făcut o sinteză, în care a punctat elementele de referință. „Din partea României, noi am avut un punctaj de probleme pe care l-am susţinut, iar principala chestiune pe care am prezentat-o şi a fost reţinută, nu doar ca problemă a României, ci şi a ţărilor recent intrate în UE, este reducerea decalajului dintre ţările intrate mai de mult, şi ţările nou venite. Acest decalaj este încă foarte mare şi în defavoarea fermierilor din ţările nou intrate. Ca să aveți o imagine, noi ne aflăm la această dată cu sprijinul situat undeva cam la 45-50% din ceea ce primeşte un fermier din ţările fondatoare. Și atunci sigur că asta poate fi analizată şi ca o concurenţă neloială în interiorul Uniunii, atâta timp cât piaţa este liberă şi nu prevede niciun fel de constrângere şi niciun fel de măsuri de compensare pentru ţările care au subvenţii şi alocări bugetare mai mici. Totodată, au fost câteva chestiuni de stabilit şi de definit în politica agricolă comună a anilor 2014-2020, în primul rând cu privire la ceea ce se prezintă ca fermier activ. Pentru că în această perioadă cei care vor beneficia de măsuri de sprijin sunt doar fermierii activi, noţiunea asta fiind similară cu a fi ocupaţi sau a avea venituri numai din agricultură. Ceea ce la noi este încă greu de aplicat, pentru că sunt suficienţi de mulţi oameni implicaţi în agricultură, dar mai au şi alte joburi sau alte surse de venit pentru a se putea forma ca agricultor şi pentru a putea susţine fermele. Sunt mulţi oameni din alte sectoare care investesc şi se dezvoltă în agricultură, dar nu pot renunţa, fie la unele afaceri pe care le au în alte domenii, fie la serviciile pe care le au, şi atunci noi am susţinut ca această măsură să nu-i excludă. Sperăm ca această poziţie să fie adoptată şi să nu avem încă o problemă”.
„Am susținut pentru noi plățile directe pe hectar, nu pe cantitățile de produse agricole”
Senatorul Constantin Tămagă a mai punctat și alte câteva teme controversate discutate la Dublin: „A mai fost o chestiune care, de asemenea, a fost într-o oarecare controversă între ţările noi şi cele fondatoare, și anume menținerea măsurilor de sprijin directe de la bugetul UE pe încă trei ani, perioadă de tranziţie pe care noi o considerăm normală şi în care ar urma să se egaleze acest sprijin de care vorbeam sau să se elimine decalajele mari care încă mai sunt. Să se facă susţinerea sau plăţile directe pe hectar şi pe cap de animal, să nu se treacă măcar trei ani la alte forme de sprijin, cum ar fi plata pe tonă sau pe produsul înregistrat. Această tendinţă are suficient de multe argumente favorabile şi noi le susţinem, dar, per total, România ar pierde aproape jumătate din sprijinul alocat pentru că nivelul producţiilor, deci cantităţile de produse agricole care le punem noi la masa aceasta comună sunt încă foarte mici, dar suntem avantajaţi totuşi la plăţile pe suprafaţă. Noi avem o suprafaţă considerabilă, avem eligibile aproape 9 milioane de hectare, de asemenea un număr important de animale şi atunci orice analiză duce la această concluzie, că ne avantajează plăţile directe pe hectar şi nu pe produs. De asemenea, o altă temă controversată, dar care credem că are şanse să fie aplicată în favoarea noastră, este aceea că s-ar dori de către ţările cu o politică agricolă mai stabilă și cu rezultate mai bune să se plafoneze sprijinul pe fermă la maximum 300 de mii de euro. Noi am susţinut ca, fie această constrângere să fie eliminată și să se plătească subvenţia indiferent de suprafaţă şi de numărul de animale sau de nivelul acestui sprijin, ori măcar să se mărească acest plafon la 600 de mii de euro, fără să fie aplicat acest coeficient de reducere sau măcar să se micşoreze. Credem că această măsură, după cum a fost primită şi după ţările care au susţinut-o, va fi aplicată și va fi preluată în politica agricolă comună a anilor 2014-2020. O altă constrângere care nu ne avantajează şi care a fost discutată este aceea a lipsei de flexibiliate între măsurile care privesc sprijinul agriculturii şi măsurile care privesc dezvoltarea rurală. Între aceste două măsuri, transferurile bugetare nu puteau depăşi 5% din alocaţia totală. Noi am susţinut ca măcar, dacă nu se elimină această prevedere, să existe totuși posibilitatea de a mişca dintr-o parte în alta fondurile, până la un nivel de 25%, iar alocările pentru tinerii fermieri să nu mai fie condiţionate de o suprafaţă maximă, adică să se elimine această chestiune sau măcar să se mărească suprafața la 100 de hectare. Și se pare că va fi îmbrăţişată această a doua variantă, aceea ca maximul de suprafață să fie 100 de hectare. În concluzie, la reuniunea de la Dublin s-au analizat lucruri interesante, lucruri care sunt de mare interes nu numai pentru România agricolă, ci pentru întreaga Românie, pentru că aceste măsuri nu au impact doar pentru agricultori, ci au în primul rând pentru consumator, care are interesul de a prelua şi consuma produse agricole româneşti mai ieftine şi mai sigure. Altfel ne izolăm sau pierdem şi atunci invadăm piaţa cu alte produse”.
M. BĂDESCU
0 Comentarii